Scriitorul cel mai bine recompensat de stat pe vremea când președinte al ICR era Horia Roman Patapievici, Mircea Cartarescu, afirmă pe pagina sa de Facebook că va boicota Referendumul pentru România din 6 și 7 octombrie 2018. Motivul său ar fi că se încalcă drepturile omului. La cererea propriilor abonați ai paginii sale de a fi mai clar, poetul a refuzat să mai răspundă, mulțumindu-se cu „statusul" următor: "Pentru că: 1. legitimează o încălcare a drepturilor omului; 2. e o diversiune menită să acopere noi infracțiuni ale puterii; 3. e o absurditate demnă de țara lui Urmuz - nu voi participa la referendumul de pe 7 octombrie." 

"1. Specificați ce drepturi ale omului sunt încălcate, dacă tot aduceți acuze. 2. Cum puteți numi o diversiune un demers suținut de milioane de români? Nu vă este rușine?", i-a scris un cititor, Cosmin Potra, comentariul fiind însă șters la scurt timp de către poetul Humanitas (dar prins în captura noastră foto). Un alt comentator îi oferă sec, cu privire la așa-zisa încălcare a drepturilor omului prin Referendumul pentru Căsătorie chiar Art. 16 pct. 1 al Declarației Universale a Drepturilor Omului adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în data de 10 decembrie 1948, în care se arată că "bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie".

Laboratorul ImunoMedica

 

Al doilea comentariu la postarea din 13 septembrie a fost al GDS-istul Andrei Cornea de la revista "22", fiul ideologului comunist Paul Cornea: „Voi boicota referendumul din mai multe motive, inclusiv cele de mai sus, amintite de Mircea Cărtărescu. Refuz să acord statului zis secular posibilitatea de a impune oamenilor un bine, fie acesta și al majorității. Refuz să accept că două persoane mature și responsabile de același sex nu pot forma o „familie”, dacă o doresc." 

Așadar motivul nu pare să fie legat de "drepturile omului" ci de "drepturile homosexualilor", asupra cărora scriitorul principal al editurii Humanitas și autorul romanului "Travesti" s-a mai exprimat de-a lungul anilor. Astfel, Cărtărescu scria pe pagina sa de Facebook, ca „În privința căsătoriilor intre persoane gay, de pilda, punctul meu de vedere e unul, cred, de bun simt: de ce nu? Pe cine prejudiciază acest lucru? E vorba de căsătorii civile, care-ar trebui garantate de legi ale statului, aceleași pentru toți cetățenii. Dacă persoanele gay vor să se căsătorească, e firesc sa aibă acest drept în calitatea lor de cetățeni."

Pentru Mircea Cărtărescu „familia tradițională este un concept rătăcit în istorie, în vremea în care femeia se ocupa doar de casă și copii, iar bărbatul îi întreținea pe toți, un concept care a eșuat inclusiv pentru generația părinților noștri, care a venit la oraș", după cum afirma într-un interviu pentru Digi24 de anul trecut.

„Acest referendum pentru familia tradițională este total dizgrațios și lipsit de temei din foarte multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că este vorba de o overreaction a unei comunități foarte mari împotriva unei minorități puțin signifiante și puțin vocale și care are un trecut de discriminări clare", declara Cărtărescu.

„Familia tradițională nu mai există de mai bine de 100 de ani, e un basm, un mit. Iar faptul că ea are atâția susținători în disputa legată de  referendum se explică tocmai prin faptul că miturile au fost întotdeauna atrăgătoare. Pe de altă parte, există întrebări vicios puse, care te silesc la un anumit răspuns. Problema este, de fapt, a gay-ilor care vor să se căsătorească. Ce dacă s-ar căsători câteva zeci de cupluri de gay? N-are nicio legătură cu scăderea natalității. Homosexualitatea a existat dintotdeauna, era acceptată la greci. Dar și homosexualitatea este un mit. Cei mai mulți oameni care se împotrivesc vehement n-au avut niciodată de-a face cu un homosexual", mai afirma scriitorul preferat al lui Gabriel Liiceanu.

„În țările mai decente ale lumii, gay-ii, travestiții și lesbienele sunt priviți ca niște exuberante pete de culoare într-o lume uniformizată. Paradele gen Gay Fest, în unele locuri adevărate carnavaluri, sunt atracții turistice și ocazii de divertisment. Din păcate, mulți dintre noi, cei din Estul împotmolit în prejudecăți, nu avem față de acești oameni, oameni pur și simplu, nici mai buni și nici mai răi decât noi, decât cele mai primare reflexe de represiune", scria Cartarescu intr-un editorial din 2008, acuzându-i pe credincioșii care protestau față de parada homosexualilor de „înapoiere".

Într-un alt editorial pe această temă, publicat pe vremea când era angajatul coruptului Dan Voiculescu la „Jurnalul Național" împreună cu Vladimir Tismăneanu, Cărtărescu scria: „Fanariotismul, balcanismul, ortodoxismul si comunismul, toate „lumini venite de la răsărit”, ne-au tras mereu înapoi, cu sau fără voia noastră, despărțindu-ne de civilizație... Va trebui ca, de mâine încolo, psihologia noastră, cu componente ale ei vechi și puternice ca patriotismul, sedentarismul sau faimoasa resemnare mioritică, să-și revizuiască noțiunile.”

„Pentru mine, credința este lucrul cel mai important, dar nu în sensul religiilor instituționalizate, care sunt doar cojile goale ale unor vechi și fantastice întâmplări. De fapt, credința, adevarul științific și poezia sunt unul și același lucru, și sunt același lucru cu ecuațiile matematice sau cu aura orgasmului”, mai scria Cărtărescu, care apare și în clipul anti-Catedrală al trupei Taxi, într-o confesiune pentru revista Tarom. 

În 1990 Mircea Cărtărescu, care apare drept „candidat la recrutare" într-un document CNSAS, scria în revista ”Contrapunct” că „îl cam deprimă unele supoziții ale Europei libere, apelurile Doinei Cornea... care deja văd în Front o conspirație a comuniștilor. Cele ce voi spune, în continuare, vor părea, poate, frivole... Îmi plac, deci, expresia fețelor și felul de a fi ale lui Ion Iliescu și Petre Roman. Intuiția îmi spune să merg pe mâna lor. Mi-e absolut imposibil să-i bănuiesc de joc dublu, de «comunism camuflat», de sete de putere, de voință de dictatură personală, sub o formă sau alta. Nu-i greu să-ți dai seama că sunt extrem de inteligenți și că au o competență politică indiscutabilă... Ion Iliescu mi se pare omul cel mai potrivit.”

„Mircea Cărtărescu este, de departe, cel mai important scriitor care a ieșit din literatura postbelică. Există la el amprenta geniului!”, afirmă despre pupilul său criticul Nicolae Manolescu. "Orbitor. Aripa dreaptă” este o "țâșnire a viitorului în prezentul nostru”, una dintre marile cărți ale lumii, a spus Gabriel Liiceanu. El a mai spus ca este încântat ca grupul celor care „terorizează" si „manipulează" cultura română s-a mărit cu un membru. Astfel, acum, în opinia directorului Editurii Humanitas, ar fi patru scriitori romani care domina piața cărții prin tirajele vindute: Mircea Cărtărescu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici. „Pe lîngă cei trei boieri ai minții, a apărut al patrulea", spunea un adulator al acestora, ceilalți fiind Andrei Pleșu („Despre îngeri") H.R. Patapievici („Omul recent") și Gabriel Liiceanu („Ușa interzisă").