În zilele de 6 și 7 octombrie a avut loc în România referendumul cu privire la definiția familiei. 20,4% din populația cu drept de a vot și-a exprimat votul legat de această întrebare, referendumul fiind astfel invalidat. Deși rezultatele offline sunt și așa semnificative, cu ajutorul sistemului Neticle am analizat menționările online pentru a descoperi care a fost reacția webului românesc și ce gândesc de fapt utilizatorii români despre acest subiect.


Sistemul Neticle de monitorizare și analiză a online și social media a analizat menționările din social și online media (forumuri, bloguri, Facebook, YouTube, Tumblr Google+ și Twitter, respectiv  articole și comentariile legate de acestea) între 1 și 14 octombrie 2018. În perioada analizată sistemul a depistat 3297 menționări în online media românească. Pentru a plasa în context acest număr: în luna septembrie, când Senatul a votat pentru, iar Curtea Constituțională a aprobat modificarea Constituției, în acest context referendumul devenind iminent, am găsit doar 377 de menționări despre conceptul familiei, marea majoritate a menționărilor provenind de pe Facebook (mai mult de 90%). Acest lucru înseamnă că tema despre definiția familiei a generat de zece ori mai multe menționări în săptămâna referendumului, decât în întreaga perioada anterioară.

 Drumul online al știrilor și a întrebării


În mod neobișnuit, problematica referendumului a apărut pentru prima oară pe YouTube: în zilele referendumului, ca și în zilele anterioare acestuia, Antena 3 a fost primul canal care, printre altele, a raportat despre incidentele întâmpinate de către Liviu Dragnea și Traian Băsescu în cabinele de vot. Volumul comentariilor a atins punctul culminant pe YouTube sub videourile postate și pe Facebook, iar menționările în articole a ajuns la maxim în zilele următoare (între data de 8 și 11 octombrie), tonalitatea menționărilor fiind excesiv de negativă. Pe Facebook Rareș Bogdan a fost autorul cel mai activ, utilizatorii au scris în total 405 de comentarii pe pagina lui în legătură cu referendumul.
 
Aprecierea și mărimea menționărilor în funcție de tipul sursei, sursa: Neticle


 Acuzarea este motivul central în online media
 
 Subiectele cele mai importante în articole în legătură cu referendumul, sursa: Neticle

 
 
 
 


Articolele s-au preocupat în principal de circumstanțele și evenimentele referendumului, respectiv au i-au întrebat pe politicienii implicați în tema referendumului. Conform articolelor de tonalitate negativă, populația a fost dezinformată în timpul campaniei, ele nominalizând ”vinovații” pentru acest lucru. Asemănător articolelor, în social media acuzațiile sunt în centrul discuțiilor. Deși părerea utilizatorilor de social media diferă în ceea ce privește legitimitatea referendumului, ambele grupuri s-au manifestat în mod impetuos în comentariile lor. În timp ce în articole boicotul referendumului este abia amintit, în social media acesta s-a ivit destul de accentuat. Astfel, în rândul celor care susțineau ideea referendumului, centrul acuzațiilor pe social media l-a reprezentat Dragnea și PSD-ul (conform utilizatorilor campania a fost începută de aceștia prea târziu) – utilizatorii susținând că ei sunt responsabilii pentru eșecul referendumului.
 
 
Harta emoțiilor apărute în legătură cu referendumul, sursa: Neticle

În ansamblu, referendumul  nu a lăsat prea mulți utilizatori fără opinii și emoții, în plus, după data referendumului mult mai mulți utilizatori au formulat comentarii în spațiul online decât înaintea referendumului: se pare că eșecul referendumului a determinat mai mulți utilizatori să își exprime opinia.