ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ȋn concertul din Colectiv au ars 8 artificii. A doua zi după tragedie, criminaliștii au găsit în clubul incendiat 8 tuburi de artificii. La laboratorul Institutului de Criminalistică au fost trimise, pentru analiză, doar 7 dintre ele. De ce este deosebit de important tubul de artificie rătăcit sau pierdut?! Pentru că, la simulările realizate de experți cu respectarea condițiilor existente în club, artificiile de același tip NU au aprins buretele.      

Că acel incendiu a fost declanșat de câteva scântei din jerbe o știm doar din declarațiile martorilor. Din cauza poziționării lor, camerele de supraveghere video din club nu au suprins imagini cu momentul inițierii incendiului. Ȋnsă martorii povestesc ceea ce au văzut cu ochii lor: „Câteva scântei au atins stâlpul din stânga, iar materialul cu care era căptușit stîlpul a luat foc pe verticală. Inițial a fost o simplă linie de foc, subțire, de dimensiuni mici.” (D. Mihai) „În acel moment vocalistul trupei a zis că asta nu trebuia să se întâmple și aducă cineva un extinctor. O persoană din public a încercat să arunce niște bere. Preț de câteva secunde am rămas și ne-am uitat cum se propagă focul” (D. Andrei) „Părea că se va stinge, însă am văzut cum flacăra a urcat pe stâlp, către plafon” (Ț. Mirela) „Ȋn maxim 5 secunde focul s-a extins până la tavan” (Lucian I.)

Cele șapte tuburi analizate erau în regulă

Era al doilea moment pirotehnic din concert. Tot martorii susțin că poziționarea artificiilor „ a fost identică cu prima reprezentație, numărul artificiilor, identic, numai că mi s-au părut mai puternice ca intensitate” (D. Mihai). „A început din nou focul de artificii, dar de data aceasta la o intensitate mult mai mare față de prima dată” (I. Ștefan).

Pe stâlpul metalic din stânga scenei aflat în fața pilonului capiton cu buretele care a luat foc, erau prinse, cu coliere autoblocante, două artificii. Made în China, cumpărate de la o firmă din România care, la rându-i, le achiziționase de la un distribuitor din Bulgaria. Doi vulcani de scenă, de tip ES 3402, având înălțimea jerbei de 3 m și durata de 15 secunde.  

Tuburile artificiilor folosite în acea seară au fost găsite în clubul Colectiv, după incendiu, de criminaliștii care au efectuat cercetarea la fața locului. Opt tuburi de carton, care au fost analizate, pentru a se vedea dacă urmele de substanță rămase înăuntru corespund cu compoziția chimică standard. Din motive necunoscute, doar șapte dintre aceste probe au ajuns la laboratorul Institutului de Criminalistică, pentru a fi analizate.

Ȋn cazul celor șapte tuburi verificate, experții au concluzionat că substanțele identificate în interiorul lor (perclorat de amoniu, nitroceluloza, compuși de tip silicat și elementele titan, aluminiu, fier, crom, potasiu, calciu și sulf) sunt substanțe utilizate la fabricarea pulberilor pirotehnice, care se regăsesc și în compoziția chimică a probei standard (un tub de artificie nefolosit, ridicat din autoutilitara firmei care instalase acele jerbe în Colectiv), dar și a altor artificii de acest tip comercializate de firma din Bulgaria. Despre cea de-a opta artificie nu știm nimic, pentru că tubul acesteia nu a ajuns la laborator și deci nu a fost analizat.

Zece simulări, iar buretele aflat la 3,7 m nu se aprinde

La Petroșani au fost realizate mai multe simulări, pentru a se stabili în ce condiții s-ar fi putut aprinde buretele de pe stâlpul din Colectiv. A fost folosit același tip de burete, dar și același gen de artificii, montate identic pe un stâlp metalic. Din cercetarea la fața locului, anchetatorii stabiliseră că scena și pasarela tehnică sunt situate la o distanță de aproximativ 3,8 metri de stâlpii de susținere antifonați.

Simulările au fost realizate în două tipuri de variante. Ȋn prima dintre ele, în camera de testare a fost folosită a aerotermă care a încălzit temperatura până la 30 de grade Celsius, dar și un sistem de aerisire care a reprodus debitul de aer existent în incinta clubului în seara incendiului. Ȋn timpul simulărilor, între stâlpul pe care erau montate artificiile și cel capitonat cu burete au fost montate, la distanțe variabile, câteva jaloane pe care era lipit burete de același tip, pentru a se vedea care și când se aprinde. Ȋn urma celor zece reprize de testare experimentală s-a constat că:

- buretele antifonic NU s-a aprins în 8 (opt) dintre încercări, indiferent de distanța față de artificii la care el era poziționat: 3,7 m; 3,2 m; 2,7 m; 2,2 m; 1,7 m; 1,2 m și 0,7 m;
- buretele s-a aprins simultan la distanțele de 2,7 m; 2,2 m și 1,7 m într-un singur test, iar la o altă încercare, a luat foc doar buretele situat la distanța de 0,7 m.

Prin urmare, în cele zece simulări în care s-au respectat întocmai condițiile existente în Club Colectiv (temperatură, ventilație) și s-au folosit artificii având aceeași compoziție chimică cu cele analizate de Institutul de Criminalistică (repet, unul dintre tuburile arse nu a fost expertizat), buretele aflat la distanța de 3,7 m (mai mică decât distanța reală, stabilită de anchetatorii, de 3,8 m) NU s-a aprins de la scânteile artificiilor.

S-a considerat că ipoteza de lucru este greșită, așa că ea ca fost modificată, iar al doilea set de experimente s-a desfășurat în alte condiții: aerul din încăpere a fost încălzit până la temperatura de 28 de grade Celsius, iar ventilația a fost oprită. Au fost efectuate alte 9 (nouă) testări, iar buretele, poziționat de această dată la distanța corectă față de artificii (3,8 m), a luat foc în doar 2 (două) dintre experimente. E de ajuns: s-a demonstrat că buretele se poate aprinde. Nu contează din câte încercări, contează că inițierea incendiului din Colectiv a fost repetabilă. Aici, specialiștii au dreptate: era de ajuns ca buretele să se fi aprins și într-un singur experiment dintr-o sută. Este acea neșansă ce poate declanșa orice tragedie. Ȋnsă, ca teoria să fie perfect valabilă, acel burete ar fi trebuit să se aprindă, măcar o dată dintr-o sută, la simulările care au respectat condiții din club: cu ventilatoarele pornite.

E important de știut și că în toate aceste simulări, scântei din artificii au ajuns în contact direct cu buretele lipit pe stâlp. Ȋnsă din cele 19 experimente efectuate în total, doar în două cazuri buretele s-a aprins. Și doar atunci când nu exista niciun curent de aer în preajmă.

La simulările următoare, s-au folosit artificii mai puternice

Descurajați probabil de rezultatele acestor testări, specialiștii din Petroșani n-au mai folosit ca sursă de aprindere artificiile de acest tip în simulările următoare, ce aveau ca scop reproducerea incendiului. Pentru mai multă precizie și siguranță, au fost utilizate alte artificii, mai puternice, având durata de funcționare de 30 secunde și înălțimea jetului în poziție verticală de 4 metri. Ȋn aceste condiții, aprinderea buretelui s-a realizat și cu o parte dintre ventilatoare pornite.

Ȋntr-una dintre simulări, experții au făcut o comparație, folosind ambele tipuri de artificii. Cele de tip ES 3402, precum cele șapte analizate la Institutul de Criminalistică, care au ars în Colectiv, au fost montate la distanța de 3,8 m față de stâlpul capitonat cu burete. Exact ca în club. Ȋn al doilea scenariu, numit de experți și „scenariu cert”, artificiile mai puternice, cele cu înălțimea de 4 m și durata de 30 de secunde, au fost montate la o distanță de 2 m de stâlp. Singura concluzie a acestei comparații este aceea că mai departe, în simularea pentru declanșarea incendiului, doar „scenariul cert” a fost pus în practică, specialiștii motivâd că în acest experiment nu s-a urmărit cercetarea mecanismului de aprindere a spumei poliuretanice.     

Ȋn simulăriile incendiului realizate la București, experții nici nu și-au mai bătut capul cu folosirea artificiilor: buretele de pe stâlp a fost aprins simplu, printr-o descărcare electrică.

Specialiștii de la Petroșani au concluzionat că, în incendiul din Colectiv, „particulele incandescente provenind din jerbele de scântei ale articolelor pirotehnice de tip ES 3402 sunt sursa cea mai probabilă de aprindere ”. Nu există niciun motiv să ne îndoim că așa au stat lucrurile. Ȋnsă irepetabilitatea acestui moment în simulările realizate cu respectarea condițiilor din club, dar și declarațiile martorilor care vorbesc despre o „intensitate mai mare” a jerbei ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva una dintre artificiile montate pe acel stâlp nu avea o compoziție diferită de celelalte? Categoric, și anchetatorii au întrebat asta, atunci când unul dintre pirotehniștii care a montat artificiile în Colectiv le-a răspuns: „eu, ca pirotehnist, doar instalez produsul, nu desfac artificiile pentru a le modifica structura”.

De aceea este extrem de importantă analiza tubului de carton găsit în Colectiv după incendiu, tub care a fost pierdut și rătăcit și nu a mai ajuns la laboratorul Institutului de Criminalistică.