12 septembrie. Polițiștii de frontieră au detectat o ambarcațiune suspectă în Marea Neagră, la aproximativ 32 mile marine Est Midia, care se îndrepta din apele internaționale spre cele teritoriale românești. Acționând conform procedurilor internaționale, navele Poliției de Frontieră Române au remorcat și escortat ambarcațiunea în Portul Midia. 

La bordul ei se aflau 157 de persoane (56 de copii și 101 adulți), care au declarat că sunt cetățeni din Iran și Irak și că intenționau să ajungă în mod ilegal în țara noastră.

9 septembrie. Polițiștii de frontieră au detectat o ambarcațiune în Marea Neagră, la aproximativ o milă marină de frontiera maritimă comună româno-bulgară și de litoralul bulgăresc, navigând spre țărmul României. Ambarcațiunea suspectă avea la bord mai multe persoane dispuse pe toate punțile, inclusiv pe suprastructura. A fost declanșată o acțiune de tip SAR, iar nava aflată în pericol a fost escortată de navele Gărzii de Coastă în Portul Mangalia.

La bord se aflau 96 de persoane, care au declarat că sunt cetățeni din Iran și Irak (39 bărbați, 21 femei și 36 de copii).

3 septembrie. Un pescador a fost interceptat de polițiștii de frontieră în apropierea țărmului românesc al Mării Negre. Nava nu a răspuns avertismentelor oamenilor legii pentru a fi făcute verificări și s-a oprit în apropierea Portului Midia.

La bordul ambarcațiunii se aflau 85 de cetățeni irakieni și iranieni (46 de bărbați, 16 femei și 23 de copii) care intenționau să ajungă în mod ilegal în țara noastră.

20 august. Polițiștii de frontieră au detectat un pescador suspect în Marea Neagră, pe direcția localității Mangalia, navigând din apele internaționale spre țărmul României.

La bordul ambarcațiunii, polițiștii români au descoperit 70 de migranți: 35 de bărbați, 12 femei și 23 de minori care intenționau să ajungă în mod ilegal în țara noastră. Conform primelor investigații, grupul de migranți clandestini era alcătuit din persoane de naționalitate siriană și irakiană.

13 august. Polițiștii de frontieră au detectat pe Marea Neagră, la aproximativ 10 mile marine de Mangalia, o ambarcațiune suspectă care se îndrepta spre țărmul României. Nava „Emek 1” avea pavilion turcesc și era condusă de un cetățean cipriot, ajutat de un cetățean bulgar. 

La bordul ambarcațiunii se aflau 69 de irakieni: 30 bărbați, 10 femei și 29 de minori.

Ȋntre 13 august și 12 septembrie a.c., nu mai puțin de 477 de migranți au intrat în țara noastră doar pe Marea Neagră. Ce se întâmplă mai departe cu ei? 

96 dintre migranți au fost luați în custodie publică, în vederea îndepărtării sub escortă

Conform art. 9 din OUG 194/2002 actualizată, „în cazul în care străinul declară în fața organelor poliției de frontieră că părăsirea punctului de trecere a frontierei este posibilă numai către un stat față de care există temeri justificate că viața sa este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante și că înțelege să nu depună o cerere pentru acordarea unei forme de protecție, acesta este cazat” într-un spațiu amenajat în acest scop în zona de tranzit, iar „organele poliției de frontieră informează de îndată Inspectoratul General pentru Imigrări care, în termen de cel mult 10 zile, analizează situația străinului și stabilește dacă declarația acestuia este întemeiată”.

Toți cei 477 de migranți care au venit cu pescadoarele pe Marea Neagră au fost preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) Constanța. 

Legea prevede că „în cazul în care constată că declarația străinului este întemeiată, Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura nepermiterii intrării în România prin îndepărtarea sub escortă a străinului.”

Ȋn cazul celor 96 de migranți care au ajuns în Portul Mangalia la 9 septembrie, „polițiștii de Imigrări au efectuat demersurile necesare” pentru luarea lor „în custodie publică. Aceștia au fost introduși în Centrele Pentru Străinii Luați în Custodie Publică din Otopeni și Arad până la îndepărtarea de pe teritoriul României”, informează Inspectoratul General pentru Imigrări.

Marți, 12 septembrie a.c.., la propunerea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, s-a dispus, prin ordonanță Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, luarea în custodie publică a celor 96 de străini care au declarat că sunt din Iran și Irak (39 bărbați, 21 femei și 36 de copii).

Toate persoanele au fost introduse în Centrele Pentru Străinii Luați în Custodie Publică din Otopeni (41 de migranți) și Arad (55 de migranți). 

Conform procedurilor, înainte de a fi cazați în centru migranții au fost supuși unui control corporal, medical, au fost amprentați, fotografiați și obligați să predea bunurile avute asupra lor (pe cele de valoare, mijloacele electronice de comunicare la distanță, etc.).

Centrele Pentru Străinii Luați în Custodie Publică au un regim închis, fiind dotate și amenajate astfel încât să ofere condiții adecvate de cazare, hrană, asistență medicală, psihologică și igienă personală. Persoanele cazate în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de cele prevăzute în tratatele și acordurile internaționale la care România este parte. Acestea au dreptul la asistență juridică, medicală și socială și la respectarea opiniei și specificului propriu în materie religioasă, filozofică și culturală”, precizează IGI.

Luarea în custodie publică e o măsură de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul României, dispusă împotriva străinilor în scopul îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă. Astfel, polițiștii de imigrări efectuează activități specifice pentru obținerea documentelor de călătorie și organizarea misiunii de îndepărtare.

Măsura de luare în custodie publică se dispune pe o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, de către Curtea de Apel, în situația în care nu a fost posibilă îndepărtarea străinului.

Ȋn ultima lună, Curtea de apel București a admis cererile mai multor cetățeni străini de prelungire a duratei luării în custodie publică cu încă 5 luni.

Dragă cititorule,
dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm ceva.

De peste 5 ani, ActiveNews este vocea pe care sute de mii de români o primesc în fiecare zi, dar care în același timp fisurează stabilimentul politic și economic care dorește să supună și România.

ActiveNews este un site independent din punct de vedere editorial, ceea ce înseamnă că ne stabilim singuri prioritățile și strategia. Jurnalismul nostru este liber de influențe comerciale și nu este influențat de către moguli, milionari sau acționari.

Nimeni nu-l editează pe editorul nostru. Nimeni nu ne direcționează opiniile.

Aceste aspecte sunt de o importanță critică într-o țară în care mass-media corporatistă face legea. Într-o Românie în care interesele economice ale marilor jucători dictează reacția presei, și nu interesul pe termen lung al acestui popor.

ActiveNews este singurul loc din .ro unde ați putut citi despre fapte și oameni care altfel nu ar fi apărut niciodată pe piața media din România. Știi bine asta.

Am câștigat împreună multe bătălii, văzute și nevăzute, dar Țara are nevoie de mai mult decât simpla noastră supraviețuire. Țara Noastră are nevoie de jurnalism curat, scris cu gândul la valorile pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Țara noastră are nevoie de curaj pentru a expune impostura și trădarea, iar pentru asta e nevoie de informație. Informație, nu diversiune sau divertisment.

Implică-te Susține ActiveNews