ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ia românească a cucerit în ultimele decenii marile podiumuri ale modei din întreaga lume. Reinterpretată, adaptată tendințelor actuale, cămașa poartă în lume mesajul unei Românii a tradițiilor. O țară în care mai există artă populară transmisă din generație în generație și în care tehnologia nu poate înlocui munca făcută manual, cu acul. Un astfel de loc este localitatea Cezieni din Olt, supranumită și comuna iilor.

Dintotdeauna, la Cezieni, bunicile își învată nepoatele să coase. Cu răbdare, pânza albă capătă culoare după zeci de mii de împunsături de ac.

Niculina are 66 de ani. A pus prima dată mâna pe ac și pe pânza albă când avea 12 ani. A învățat să coasă ii de la bunica ei, iar până acum din mâinile ei au ieșit căteva mii de cămăși.

„Poa' să fie bobocul cât de mare și de frumos ar fi, dacă nu e culoarea care trebuie să i-o pui...nu are aprinsul ăla... floarea aia să zici că pui mâna pe ea să o rupi”, a explicat Niculina Militaru.


Acum, femeia vrea să-și învețe și nepoata să ducă tradiția iilor mai departe. La 10 ani, Diana a învățat deja modele simple, care prind ușor contur pe pânză.

„Aici am început iarbă, aici e un cer și am zis să fac un desen, dar trebuie să-l continui.”, a spus fetița.

De asemenea, și în alte case din „comuna iilor", bunicile își învață nepoatele să deseneze cu acul pe pânză. În Cezieni, de mașini de cusut nu s-a auzit. Legenda locului spune că iile cele mai frumoase au fost create noaptea, la lumina slabă a opaițului, când acul singur și-a ales drumul pe pânză.

„Trebuie să am și ceva diferit. Nu toată lumea să mă vadă. Când vreau eu să fac singură stau în casă și lucrez, să nu mă vadă nimeni”, a spus o femeie.

Olga Filip nu e doar unul din artizanii din Cezieni, ci și colecționară. În cei 60 de ani de viață a strâns o adevărată comoară. Femeia are adunate peste 100 de ii, unele dintre ele foarte vechi. Fiecare cămașă din colecție are propria poveste.

„Cea mai veche ie, pe care o am în colecția mea personală, are 150 de ani. De la cine am luat-o m-a rugat să nu-i schimb povestea niciodată. Spune că bunica ei și-a dorit și ea o cămașă ca a Principesei Brâncoveanu, tatăl bătrânei a vândut o pereche de boi și a cumpărat mărgele de Murano și firul se zice că ar fi fir de aur. Cosând fetele și bătrâna cămașa, nu le-a ajuns firul pe care l-au cumpărat și a trebuit să mai vândă niște juncani, adică 2 viței, să mai cumpere mărgele”, a povestit femeia.

Despre cusăturile impresionante care se regăsesc pe iile de la Cezieni, dar și despre valoarea lor, vorbesc și etnografii, potrivit Digi24.

„Motivele ornamentale pe care le regăsim transpuse pe ii au rădăcini ancestrale și au rădăcinile în fondul cultural indo-european pronind de la motivele geometrice până la motivele florale, avimorfe sau antropomorfe mai mut sau mai puțin stilizate”, a explicat etnograful Claudiu Balaș.


De iile de la Cezieni s-a auzit pentru prima dată în lume de la Elisabeta Brîncoveanu, la începutul secolului trecut. Principesa a venit atunci la conacul ei din localitate și a rămas uimită de frumusețea cămășilor purtate de femeile din sat. A decis să încurajeze acest talent unic și a lansat un concurs pentru cea mai frumoasă ie, competiție care dăinuiește și astăzi.