Nenumăratele mărturii ale copiilor crescuți de doi homosexuali, care descriu experiențele traumatizante prin care au trecut, par să nu fie relevante pentru asociațiile de sănătate mentală, care-i combat pe "cercetătorii care demonstrează consecințele negative în dezvoltarea copiilor pe care le are creșterea lor de către cuplurile de homosexuali."

 

Dawn Stefanowicz, o femeie din Canada care a fost crescută de un cuplu de homosexuali, povestește pe site‑ul ei că in copilărie a fost martora schimburilor de parteneri intre cuplurile de homosexuali, a fost dusă la plaje nudiste, feminitatea ei nu a fost afirmată, iar stilul de viață in care a crescut a rănit‑o foarte mult. In prezent, Stefanowicz se oferă să consilieze persoanele care au trecut prin aceeași experiență traumatizantă și le cere tuturor guvernelor să sprijine căsătoria dintre bărbat și femeie, familia naturală și drepturile acesteia.

Există deja multe mărturii ale copiilor crescuți de doi homosexuali. Ei arată că experiența este traumatizantă. Aceste cazuri nu par, insă, suficient de relevante pentru asociațiile de sănătate mentală, care, dimpotrivă, se străduiesc să‑i combată pe cercetătorii care demonstrează consecințele negative pentru dezvoltarea copiilor pe care le are creșterea lor de către cuplurile de homosexuali.

Sociologul S. Sarantakos a comparat 58 de copii crescuți de cupluri heterosexuale care trăiesc in concubinaj, cu 58 de copii crescuți in familii de heterosexuali căsătoriți și cu 58 de copii crescuți de cupluri de homosexuali. Constatarea lui a fost că cei 58 de copii crescuți in familii de heterosexuali căsătoriți aveau rezultatele cele mai bune la nouă din cei 13 parametri sociali și educaționali luați in considerare. Copiii crescuți de cuplurile de homosexuali aveau cele mai proaste performanțe, iar intre cele două categorii de copii s‑au situat cei ai cuplurilor heterosexuale care trăiau in concubinaj. Astfel, copiii din familiile de heterosexuali căsătoriți au obținut cele mai bune scoruri la:

■ limbaj;

■ matematică;

■ sport;

■ sociabilitate;

■ atitudine față de școală și invățare;

■ relații intre părinte și școală;

■ identitate și rol de gen;

■ sprijin acordat de părinți in procesul școlar, cum ar fi ajutor la rezolvarea temelor de acasă;

■ aspirațiile părinților față de performanța educațională și cariera copilului.

Doar in trei domenii copiii crescuți de homosexuali au atins performanțe mai bune: studii sociale, autonomie față de părinți și contribuții la treburile casei. Concluzia autorului, a fost:

„În ansamblu, copiii din familiile tradiționale sunt mult mai predispuși să se descurce bine la școală din punct de vedere social și academic decat copiii din cuplurile de heterosexuali care trăiesc in concubinaj și cei din cuplurile de homosexuali. (…) Familiile de heterosexuali se pare că oferă cel mai bun mediu pentru dezvoltarea socială și educațională a copiilor.”

(Sarantakos S., 1996. Children in three contexts: family,

education and social development. Children Australia, 21:23‑31)

 

Doctor Theodora Sirota, psihiatru și psihoterapeut, comparând, din punct de vedere al atașamentului și nu numai, 68 de fete ale unor tați gay cu 68 de fete provenind din familii naturale, ajunge la următoarea concluzie despre fetele cu tați gay:

– se simțeau mult mai puțin confortabil în intimitate și erau mai anxioase;

– erau mult mai puțin religioase și mai frecvent angajate în relații heterosexuale de natură compulsivă;

– rămâneau cel mai adesea nemăritate;

– 34% din ele relatau că au preferințe bi/homosexuale (față de numai 3% din fetele cu tați heterosexuali);

– erau mult mai puțin apropiate de părinți;

– 59% din ele erau predispuse la abuzul de alcool și droguri (față de numai 31% din fetele cu tați heterosexuali); (Sirota, 1997)

– erau mult mai puțin capabile să arate încredere și dependență față de alții;

– experimentau o anxietate mult mai mare în relațiile de prietenie.

(Sirota T., 1997. A Comparison Of Adult Attachment Style Dimensions Between Women Who Have Gay Or Bisexual Fathers And Women Who Have Heterosexual Fathers.PhD Dissertation, School of Nursing, New York University Sirota, T. H., 2009. Adult attachment style dimensions in women who have gay or bisexual fathers. Archives of Psychiatric Nursing 23, 289–297).

 

Mark Regnerus. Dintre toate studiile realizate până în prezent pe tema adulților care au fost crescuți în cupluri de homosexuali, cel al sociologului Mark Regnerus (2012) analizează cea mai largă gamă de variabile și pe cel mai mare eșantion aleatoriu (randomizat) din câte au fost luate în considerare până acum. Studiul lui Regnerus a produs cea mai puternică reacție în mediile academice din America și în afara lor, în primul rând pentru rigurozitatea demersului științific, care nu poate fi contestat, dar și pentru rezultatele complet scandaloase pentru imaginea comunității gay‑lor și a lesbienelor (sau mai curând a susținătorilor acestora).

 

Cele mai multe dintre studiile realizate înainte de Regnerus, de altfel amplu citate, se bazau pe eșantioane nealeatorii și foarte mici, nereprezentative, care nu permiteau generalizarea rezultatelor pentru toate familiile de gay și lesbiene din America.

Dar Regnerus a intervievat 2.988 de tineri adulți, cu privire la un larg spectru de chestiuni economice și educaționale, romantice și de experiență sexuală, despre abuzul de droguri, violență, etc. Subiecții au fost împărțiți în funcție de experiența de familie pe care au avut‑o: familie formată din părinți naturali, din părinți divorțați, dintr‑un singur părinte, din părinți adoptivi recăsătoriți, din mame care aveau relații sexuale cu lesbiene (ML – Mamă Lesbiană) sau tați care aveau relații sexuale cu gay (TG – Tată Gay).

Câteva dintre rezultatele obținute:

Statutul economic. 69% din adulții crescuți de cupluri formate din mame lesbiene și 57% din adulții crescuți de cupluri formate din tați gay au relatat că familiile lor au beneficiat de o formă de asistență socială într‑un moment din viața lor, față de numai 17% din copiii proveniți din familii naturale. 38% din copiii crescuți în cupluri de lesbiene (ML – Mamă Lesbiană) au beneficiat în mod curent de asistență socială (sprijin material), față de numai 10% din cei care au avut părinți naturali.

Victimizare sexuală din partea părinților și a îngrijitorilor. 23% din adulții crescuți de cupluri de lesbiene (ML) au răspuns pozitiv când au fost întrebați dacă părinții sau adulții care‑i îngrijiseră i‑au pipăit (sexual), i‑au forțat să se pipăie singuri sau i‑au forțat să aibă relații sexuale. Prin comparație, numai 2% din adulții proveniți din familii cu părinți naturali suferiseră un astfel de abuz sexual. Dacă luăm numai cazul femeilor, doar 3% din cele crescute de părinții lor naturali suferiseră la un moment dat o agresiune sexuală sau avuseseră contact sexual cu părinții sau îngrijitorii lor, în timp ce 31% din femeile crescute în cupluri de lesbiene și 10% din cele crescute în cupluri de gay declarau că li se întâmplase aceasta.

Viol. 31% din adulții crescuți de mame lesbiene au fost forțați la un moment dat în viață să aibă o relație sexuală, deși nu doreau aceasta. În cazul adulților crescuți de cupluri gay, procentul este de 25%, față de 8% în cazul celor crescuți de părinții lor naturali. Dacă sunt luate în considerare numai femeile, 14% din cele crescute în familii naturale au suferit un viol de‑a lungul vieții, în timp ce acest procent a fost de 46% în cazul celor crescute de mame lesbiene și 52% în cazul celor crescute de cupluri gay.

Aptitudini și achiziții educaționale. Atât adulții crescuți de cuplurile de lesbiene, cât și cei crescuți de gay se realizează mai prost din punct de vedere educațional.

Sănătate emoțională. Mult mai des decât adulții crescuți de părinții naturali, cei crescuți de cupluri formate din persoane de același sex sufereau de o lipsă de siguranță și securitate din partea părinților, înregistrau o rată mai mare a depresiei și considerau mai des că relațiile lor de prietenie erau în criză.

Abuzul de substanțe. Adulții crescuți de mame lesbiene raportau un consum mult mai mare de alcool, marijuana și țigări decât cei proveniți din familii cu părinți naturali.

Criminalitate. Adulții care au avut părinți de același sex au fost mult mai des arestați.

Parteneri sexuali. Adulții crescuți de cuplurile formate din persoane de același sex au avut mult mai mulți parteneri sexuali.

Într‑o altă sistematizare a rezultatelor, adulții din familii de gay și lesbiene s‑au dovedit:

– „mult mai predispuși să se identifice pe ei înșiși ca homosexuali;

–  mult mai predispuși să devină asistați social;

–  cu șanse mai puține să fie angajați;

–  mai predispuși să sufere de o boală cu transmitere sexuală;

–  mult mai predispuși să fi avut recent gânduri de sinucidere;

–  mult mai predispuși să relateze că au suferit un viol;

–  mult mai impulsivi și mai incapabili de a‑și controla impulsurile;

–  mult mai predispuși la fumat;

–  mai mari consumatori de programe tv;

–  mai expuși riscului de a fi arestați;

–  mai predispuși să pledeze vinovați în acuzația de crimă;

–  mult mai deprimați;

–  mai puțin predispuși să afirme că sunt capabili să depindă de alții;

–  mai puțin predispuși să se fi simțit în siguranță în familia lor;

–  mai predispuși la promiscuitate;

–  mai predispuși să aibă nevoie de terapie pentru o boală mentală”.

În cazul adulților crescuți în familii de lesbiene, 25 (63%) din cele 40 de variabile luate în considerare de Regnerus erau semnificativ diferite și îndreptate într‑o direcție negativă față de variabilele înregistrate de adulții proveniți din familii naturale.

În cazul adulților crescuți de cupluri de gay, apăreau 11 variabile puternic diferite în același sens, adică 28%.

Toate aceste rezultate l‑au determinat pe Regnerus să concluzioneze:

"Datele ne arată în mod clar că acei copii care își petrec întreaga copilărie cu mama lor, care este căsătorită cu tatăl lor, se dovedesc mai capabili să reușească în viață ca adulți într‑o mulțime de domenii, mai ales dacă părinții rămân căsătoriți până la vârsta adultă a copilului." (Regnerus, M., 2012. How different are the adult children of parents who have same‑sex relationships? Findings from the New Family Structures Study.

Social Science Research, 41(4), 752‑770. Regnerus, M., 2012. Parental same‑sex relationships, family instability, and subsequent life outcomes for adult children: Answering critics of the new family structures study with additional analyses.

Social Science Research, 41(6), 1367‑1377).

La apariția studiului, comunitatea de activiști pro-homosexualitate s‑a năpustit asupra autorului, considerându‑l ca o amenințare la agenda lor ideologică și politică. Chiar dacă Regnerus a precizat că studiul nu a avut ca scop subminarea sau afirmarea „dreptului la căsătorie” pentru homosexuali, sociologul a fost atacat în plan personal și profesional și acuzat de abateri științifice.

Printre mulți alții, cunoscutul activist homosexual Scott Rosensweig a făcut o cerere oficială către Universitatea din Texas, Austin, unde Regnerus este profesor asociat, ca să investigheze cazul și să‑l concedieze pe Regnerus pentru concluziile studiului.

 

Astfel, sub presiunea unui adevărat linșaj profesional, a fost nevoie să se lanseze o anchetă științifică, pentru a se elabora un raport privind metodologia și obiectivitatea rezultatelor obținute de Regnerus. Ancheta, condusă de un consultant independent care a fost ulterior numit la conducerea Oficiului de Cercetare și Integritate al Statelor Unite, a respins pe rând toate sesizările făcute, într‑un raport final:

"Cercetarea a fost realizată în mod corespunzător și nu este justificată niciuna dintre acuzațiile de abatere științifică depuse împotriva profesorului asociat Mark Regnerus".

Desigur, dacă metodologia ar fi fost viciată în vreun punct, lucru care se întâmplă, din păcate, cu o mare parte din literatura științifică dedicată acestei teme, atunci studiul ar fi fost retras de pe site‑ul oficial al revistei Social Science Research, una dintre cele mai prestigioase publicații americane din domeniu – ceea ce nu s-a întâmplat. Universitatea din Austin, Texas, a comunicat:

"Așteptăm comunitatea științifică să continue evaluarea cercetării lui Regnerus și să raporteze cu privire la constatările făcute și ne oferim tot sprijinul pentru discuțiile care vor urma."

Tema bineînțeles că a fost închisă, pentru a nu se mai acorda atenție studiului, care oricum nu a influențat semnificativ poziția oficială a organizațiilor profesionale de sănătate mentală din America. Scandalul și‑a atins ținta, în sensul că tot mai puține universități și tot mai puțini cercetători se vor mai implica pe viitor în astfel de cercetări care ar putea să conteste justificarea agendei pro-homosexualitate de către organizațiile profesionale de sănătate mentală din America.

Trebuie remarcat că niciunul dintre studiile pro-homosexualitate, abundente deja în domeniu și care fraudează fățiș adevărul, nu au suferit până acum o anchetă de tipul celei întreprinse împotriva studiului lui Regnerus. Direcția în care se merge este evidentă.

Într‑un studiu realizat de Cameron și colaboratorii, care cercetează răspunsurile date în instanță de părinții homosexuali implicați în procese de recurs pentru custodia copiilor, se constată:

– „Părinții cunoscuți ca mitomani sau implicați în infracționalitate sau homosexuali sunt mai înclinați să le facă rău copiilor;

– Părinții homosexuali sunt mai înclinați spre minciună și/sau mai implicați în infracționalitate decât părinții heterosexuali;

–  În 70% din cazuri, părinții homosexuali și/sau apropiații lor au expus copiii la pericole (lipsă de îngrijire, seducție, stres emoțional, hipersexualizare), spre deosebire de părinții heterosexuali unde astfel de situații se regăsesc doar în proporție de 5%;

– Conform înregistrărilor din instanță, homosexualii s‑au dovedit responsabili pentru 97% din cazurile de vătămare a copiilor.”

De asemenea, studiul a constatat că, față de tații gay, mamele lesbiene prezentau următoarele predispoziții:

– „aveau un caracter mai slab și se dovedise că mințiseră și se implicaseră mai des în infracționalitate;

– erau mai înclinate să își pună copiii în situații periculoase;

– țineau mai mult legătura cu copiii lor – 84% din ele s‑au implicat în litigii privind custodia copiilor, spre deosebire de numai 15% din tații gay.”

(Cameron P. & Cameron K., 1998. Homosexual parents: a comparative forensic study of character and harms to children. Psychological Reports 82: 1155‑1191.Cameron P. & Harris D. W., 2003. Homosexual parents in custody disputes: a thousand child‑years exposure. Psychological Reports 93: 1173‑1194.)

 

SURSA: stiripentruviata.ro