Cine deschidea duminică dimineața pagina de Facebook a Ambasadei SUA credea că a început jihadul-critici, trageri de urechi, ironizări pe diferite voci și sub diferite forme. Reacții în urma afișării ambasadorului Klemm alături de președintele fără partid al Camerei Deputarilor și mesajului său de susținere explicită pentru Zgonea. Ambasadorul pare că nu se mai mulțumește acum să critice proiecte de lege, proiecte politice anticipate dar neasumate și poziții oficiale, omul s-a simțit dator să indice și cine ar trebui să ocupe funcții de demnitate publică în România așa că la toamnă, la alegerile parlamentare, nu m-ar mira să văd ștampila "recomandat de ambasada SUA” aplicată pe afișele electorale. Parcă pe timpul fanarioților, domnitorul odată ce primise firmanul de la Înalta Poartă, avea totusi mâna liberă să-și aleagă dregătorii și strategia de guvernare...

De ce a devenit însă Zgonea atât de important? În fond, mai are de vegetat 6 luni în fruntea Camerei Deputaților după care o să dispară în zona crepusculară cum a făcut-o și Mircea Geoană, nu are niciun viitor politic. Cel mai probabil, nu trebuie lăsat Ponta să ocupe prim-planul cu declarații acide, anti-tehnocrate iar odată înlăturat Zgonea calea ar fi deschisă pentru fostul prim-ministru pentru a-i lua locul. Și ar fi cam riscant să existe încă o voce critică lângă Tăriceanu în a patra funcție ca importantă în stat, mai ales când sunt toate șansele să avem din nou o lovitură de imagine care să mobilizeze "dreapta” la vot pentru a oferi pretextul ca după alegeri să avem un nou guvern tehnocrat sau unul populat cu politicieni de mâna a treia, "nepătați”, precum cabinetul Ungureanu.

Ce ar putea fi de data asta? Votul prin corespondență probabil va face inactuală dramoleta românilor "care nu sunt lăsați să voteze” . Un nou caz "corupția ucide” nu mai e posibil după Colectiv și scandalul dezinfectanților unde tehnocrații s-au descurcat la fel de prost iar privații din sănătate au ieșit destul de șifonați (vezi scandalul Salvării Puls după moartea fotbalistului de la Dinamo). Noi asalturi ale DNA? Cam riscant, deja DNA e percepută ca poliție politică, plus că a devenit ineficient- lumea votează la locale cu primarii penali și din spirit de frondă și din convingerea că un primar care a furat decent poate fi un administrator mai bun decât un ins cinstit dar insipid și incapabil să gestioneze ceva. Eu aș paria mai degrabă pe scenariul "banii Moscovei”. Rușii care cumpără politicieni și oficiali ai Bisericii pentru a ține țara departe de umbrela Nato e un scenariu care n-a mai fost folosit și care ar mobiliza mulți patrioți să pună mâna pe ștampile.

Oricum, se va găsi ceva bun de promovat cu Facebook-ul. Legat de asta, recent comisia pentru comerț din Senatul american, care are jurisdicție și asupra problemelor legate de media, protecția consumatorilor și comunicațiile prin internet, i-a trimis o scrisoare lui Mark Zuckerberg solicitând un răspuns în legătură cu afirmațiile unui fost angajat Facebook care avea ca responsabilitate gestionarea fluxului de știri, potrivit căruia platforma de socializare cenzurează sau blochează subiectele de interes pentru conservatori, relatează gizmodo.com.

Potrivit afirmațiilor și altor foști "curatori” de știri, Facebook utilizează un instrument de "injecție” a conținutului pentru a adauga sau scoate în evidență teme de dezbatere în modul care surprinde "tendințele” (trending topics section). Această suspiciune bazată pe informații din interior vine să completeze concluziile unui experiment interesant desfășurat cu ani în urmă pe mai multe mii de utilizatori Facebook care erau confruntați alternativ cu un flux de știri preponderent pozitiv și apoi cu informații cu tentă negativă. Previzibil, starea de spirit a utilizatorilor urmarea structura informațiilor servite de rețea ba mai mult, mulți dintre cei bombardați cu conținut cu o anumită tendință începeau să posteze ei înșiși materiale care se încadrau în respectiva orientare.

Una peste alta, să reținem că există instrumente care pot injecta conținut și care pot bloca sau minimaliza un anumit gen de teme. Rețeaua poate imprimă anumite tendințe ale dezbaterilor și asta ne duce cu gândul la revoluțiile prin platformele de socializare din lumea arabă sau, mai pe la noi, la turnura surprinzătoare pe care au luat-o alegerile pentru președinte din 2014 sau isteria din jurul tragediei Colectiv din 2015, când focalizarea prin Facebook a determinat schimbări de optică de proporții și chiar ieșiri în stradă. Iar dacă a mersi atunci, de ce n-ar merge si acum?