Procurorii  DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul BCCO Timișoara au efectuat astăzi 12 percheziții domiciliare pe raza județelor Timiș și Arad, în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunii de  trafic de migranți.

DIICOT informează, printr-un comunicat de presă, că există suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 2017, pe raza județului Timiș s-a constituit și a acționat în mod coordonat un grup infracțional organizat, având ca scop racolarea, îndrumarea, cazarea și transportul de migranți originari din Orientul Mijlociu și Asia către state din vestul Europei.

Pe parcursul cercetărilor a fost constituit un JIT (Joint Investigation Team) cu sprijinul Eurojust, între DIICOT și autoritățile judiciare din Germania, datele obținute evidențiind faptul că membrii grupării ce acționa pe raza județului Timiș făceau parte dintr-o vastă rețea de trafic de migranți constituită la nivel european.

Rețeaua și-a dezvoltat cu timpul segmente naționale, în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradițională de migrație, respectiv Turcia - Bulgaria - Serbia - România - Ungaria - Austria - Germania.

Din cercetările efectuate a rezultat că migranții erau introduși fraudulos în România din Serbia și transportați până în Timișoara, unde erau cazați la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria, apoi erau transportați mai departe, către destinațiile finale, în special în Germania.

DIICOT precizează că grupul infracțional avea o înaltă specializare, atât prin prisma modului de desfășurare a activității infracționale, cât și a măsurilor luate pentru a evita depistarea de către organele legii: folosirea de dispozitive tehnice (GPS, applicații mobile), atât pentru comunicare, cât și pentru deplasarea ușoară în teren și identificarea locațiilor unde se află migranții; folosirea pentru transportul migranților de autoturisme înmatriculate în alte țări, aspect care face deosebit de dificilă verificarea acestora; o foarte atentă pregătire a fiecărei operațiuni, începând de la comunicarea locației pe unde au fost introduși migranții în țară, până la preluarea acestora și transportarea către Timișoara, iar apoi către frontiera de vest; adoptarea unei metode foarte eficiente de transfer a sumelor de bani – metoda Hawala.

De asemenea, s-a constatat că fiecare dintre segmentele naționale ale rețelei de trafic de migranți era coordonat de un lider zonal, cetățean de origine arabă.

Legăturile între segmentele naționale ale rețelei erau asigurate exclusiv de către liderii segmentelor din fiecare țară, iar contactele se realizau doar prin intermediul aplicațiilor online fiind evitate orice contacte telefonice directe.

Ca modalitate de operare, s-a constatat că liderii din Serbia și România stabileau în prealabil data și ora aproximativă când un grup de migranți urma să fie trecut peste frontieră, pe fâșia verde. Liderul rețelei din România lua atunci legătura cu unul dintre inculpații cu rol în coordonarea activității de transport, pentru ca aceștia să aibă un transportator pregătit să de deplaseze în zona frontierei cu Serbia, de unde să preia migranții.

Ulterior, după ce grupul de migranți era trecut ilegal în România, membrii rețelei din Serbia trimiteau locația exactă unde se aflau migranții, identificată prin GPS, datele fiind transmise pe aplicațiile online.

Pe baza acestor informații exacte, transportatorii grupării se deplasau la locația indicată, de unde îi preluau pe migranți și îi transportau la Timișoara, în anumite locații transmise, de asemenea, în timp real, acestora pe terminalele mobile.

Migranții erau instruiți să-și închidă telefoanele mobile în timp ce tranzitau frontiera de stat, pentru a nu se înregistra nicio locație în memoria acestora (terminalele fiind repornite doar după traversarea frontierei). De asemenea, li se recomanda ca, în situația în care erau depistați de către autorități, să își reseteze terminalele mobile, pentru a reveni la configurările din fabrică.

Ulterior accederii pe teritoriul național, migranții erau cazați la diferite pensiuni din Timișoara, unde nu le erau solicitate documente de identitate. Situația nu prezenta niciun risc pentru migranți, chiar și în ipoteza în care ar fi fost depistați de către autorități. Aceasta întrucât, migranții erau în prealabil învățați ce atitudine să adopte în astfel de cazuri: să solicite azil în România, să ceară un interpret de limbă maternă (știut fiind faptul că pentru limbile rare, gen urdu, pashtu, etc. nu se găsesc interpreți, ceea ce îngreunează cercetările), să facă declarații lacunare despre modul în care au ajuns în România etc.

Ulterior, pe perioada soluționării cererilor de azil - ce poate dura și câteva luni -, membrii grupării puteau organiza liniștiți mai multe tentative de trecere ilegală a frontierei către Ungaria.

Pentru aceste servicii migranții plăteau sume de circa 4.000 - 5.000 de euro de persoană, veniturile obținute de membrii grupării în urma activității infracționale pe această linie fiind în acest mod considerabile.

Acțiunea de azi a DIICOT a fost efectuată cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție, SCCO Mehedinți și Grupării de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara, autorităților judiciare din Germania și EUROPOL, iar suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.