ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Cum treci de podul Ciurel și intri pe șoseaua Virtuții din București, pe partea stângă a drumului răsare o antenă uriașă. Acolo este sediul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
În apropiere, se muncește de zor la construcția „drumului expres” ce va lega Splaiul Independenței de Autostrada București – Pitești. Proiectul, care are o valoare totală de 138 de milioane de euro, a început în 2013 și presupune declanșarea unor proceduri de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării.

În februarie 2015, atunci când Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a decis traseul viitorului drum, pe lista suprafețelor de teren propuse să intre în domeniul public figurau și imobilele teren cu număr cadastral 226884 și 226885, aflate în proprietatea statului. Dar și în administrarea STS. 

Când șantierul a ajuns la „nodul Virtuții”, adică în apropiere de terenul STS, lucrurile au intrat în impas. 
STS a trimis o sesizare Primăriei Capitalei cu privire la suprapunerea acelor loturi de teren și coridorul de expropriere aferent drumului. Primăria a trimis sesizarea firmei „Mocanu & Asociații SPRL”, consultant - prestator pe probleme juridice în lucrarea de utilitate publică „Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada București - Pitești”.
În februarie, după discuții repetate cu cei de la STS, dar și cu constructorul drumului (asocierea JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct – Tehnologica – Proiect București), firma de avocatură a comunicat Primăriei că trebuie emis un „act din care să reiasă diminuarea suprafeței coridorului de expropriere și care să cuprindă planul în noua formă aprobată de expropriator.”

Câteva zile mai târziu, însuși constructorul trimite Primăriei Capitalei un „memoriu justificativ pentru modificarea limitei proiectului în vederea evitării interferențelor cu terenul aparținând statului român, prin Serviciul de Telecomunicații Speciale”. „Interferența” înseamnă o suprafață de teren de 1.430 metri pătrați. „În etapa de construire a proiectului (breteaua C) s-a constat că atât procedura de expropriere a parcării Serviciului de Telecomunicații Speciale, cât și demolarea gardului de securitate a acestei parcări ar implica proceduri consumatoare de timp care ar fi avut impact negativ asupra desfășurării lucrărilor”, spune constructorul care informează apoi că a adaptat proiectul, la faza de detalii de execuție. „Breteaua C a fost reconfigurată astfel încât zidul de sprijin să poată fi realizat fără accesul pe proprietatea STS și, implicit, fără a mai fi necesară demolarea gardului de securitate a (sic!) STS.”



„Sensul giratoriu, unde se intesectează accesul Serviciului de Telecomunicații Speciale cu breteaua E și șoseaua Virtuții, a fost revizuit astfel încât să includă infrastructurile 3 și 4 ale buclei de coborâre. Sensul giratoriul inițial avea o rază interioară de 11 m. Pentru a evita achiziția de 1.430 de metri pătrați și demolarea gardului de securitate, s-a propus realizarea unui sens giratoriu oval cu axa mare de 29 m și axa mică de 12m.”  

Varianta inițială a proiectului    

La începutul lunii trecute, constructorul i-a scris STS-ului, anunțând că proiectul a fost adaptat, iar breteaua C reconfigurată, fără să mai fie necesar accesul pe proprietatea STS. „În vederea pregătirii documentației pentru modificarea coridorului de expropriere și a înaintării spre aprobare a acesteia Consiliului General al Municipiului București, vă rugăm să ne confirmați că terenul aparținând Statului Român prin de Serviciul de Telecomunicații Speciale (parcelele cu nr. cadastral 226884 și 226885) nu poate fi transferat în proprietatea Municipiului București și vă rugăm să precizați de ce acest lucru nu este posibil.”

Trei zile mai târziu, STS răspunde: „Parcelele cu nr. cadastral 226884 și 226885, parte integrantă din imobilul ce constituie sediul central al instituției, nu pot fi supuse exproprierii, întrucât sunt afectate rețele de telecomunicații speciale, care reprezintă suportul fizic al serviciilor de telecomunicații speciale. (...) Penetrarea, întreruperea funcționării și distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale (...)  constituie amenințări la adresa siguranței naționale. (...) Orice restrângere a dreptului de administrare al instituției asupra terenului respectiv reprezintă o reală vulnerabilitate pentru instituția noastră, prin prisma afectării activităților funcționale, precum și a securității naționale.”


Reamintim, constructorul precizase că proiectul inițial al „drumului expres” ar fi afectat doar parcarea STS și gardul acesteia, care trebuia demolat.

La 10 aprilie, constructorul transmite Primăriei Capitalei documentația necesară în vederea emiterii unei hotărâri a Consiliului General, pentru actualizarea amplasamentului lucrării de utilitate publică „Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada București - Pitești”. 

Hotărârea a fost adoptată de CGPM în ședința din 19 aprilie a.c.

STS și SRI administrează în comun o clădire pe terenul 226884 

În nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre de Guvern inițiat recent de Seriviciul Român de Informații se face referire și la terenul cu nr. cadastral  226884. 

Astfel, viitoarea Hotărâre de Guvern ar trebui să prevadă, printre altele, „înregistrarea în inventar a unui bun rezultat dintr-o investiție pusă în funcțiune, pentru care, în baza Hotărârii Guvernului nr. 241/2014 pentru modificarea HG nr. 233/1997 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „LG-97” din municipiul București (n.r. - dezvoltare sediu administrativ al Serviciului de Telecomunicații Speciale), Serviciul Român de Informații a dobândit calitatea de investitor alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale asupra unui obiect de investiții din cadrul obiectivului menționat, constând într-un activ fix de natura construcțiilor, respectiv o clădire administrată în comun de către cele două instituții, conform cotelor - părți stabilite (anexa nr. 2 la prezentul proiect).

În acord cu dispozițiile art. 42 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, clădirea rezultată în urma investiției nu a fost înscrisă în cartea funciară nr. 226884 București Sectorul 6, fiind intabulate doar construcția C1 și terenul aferent imobilului, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. 30877 din 26.04.2018 ce însoțește prezentul proiect.”
 
Terenul 226885, luat din administrarea ANAF și redat STS

La 25 ianuarie a.c., Guvernul României a emis o hotărâre prin care terenul cu nr. cadastru 226885 era transmis din administrarea ANAF în administrarea STS, pentru realizarea unui Centru Informatic și de Comunicații.

În 2014, prin H.G. 961/2014, terenul având o suprafață de 10.219 mp fusese transmis din administrarea STS în administrarea ANAF, pentru realizarea, în regim de urgență, a unui centru de date, precum și a unor spații de birouri pentru ANAF. 

„Acest scop nu a fost însă îndeplinit nici până în prezent”, se arată în nota de fundamentare a HG 24/2018. „Pe fondul general al dezvoltării serviciilor de e-guvernare din ultimii ani și al creșterii semnificative din ultima perioadă, în special din ultimul an, a necesităților de comunicații de stat și speciale, mai ales în contextul actual al securității naționale și al bunei guvernanțe, tendință care se menține și are toate premisele de a se accentua în perioada următoare, a devenit imperios necesară construirea de către STS a unui Centru Informatic și de Comunicații care să răspundă acestor nevoi.

Având în vedere necesitățile de mai sus și caracterul urgent, prioritar și strategic al realizării de către STS a Centrului Informatic și de Comunicații, respectiv faptul că în incinta sediului central al STS nu mai există teren liber pe care acest centru să poată fi construit, în condițiile în care până în prezent nu a fost atins scopul pentru care terenul mai sus menționat a fost transmis din administrarea STS în administrarea MFP - ANAF, se impune ca terenul respectiv să fie retransmis în administrarea STS. (...) Prin intermediul prezentului act normativ și operarea modificărilor propuse, Statul Român, în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, contribuie la consolidarea rolului său în regiune, inclusiv din perspectiva Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-2019 - O Românie puternică în Europa și în lume -”, se precizează în nota de fundamentare a HG prin care terenul a reintrat în administrarea STS.

Cum treci de podul Ciurel și intri pe șoseaua Virtuții, pe partea stângă a drumului răsare o antenă uriașă. Acolo este (și) sediul STS. Prin parcarea căruia era cât p’aci să treacă un „drum expres”.