ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe micul ecran și în mediul online, subiectul referendumului pentru modificarea Constituției scindează societatea în două tabere beligerante. Și ireconciliabile. Pe de o parte, sunt susținătorii și inițiatorii revizuirii Constituției care doresc ca, prin înlocuirea termenului „soți” cu „un bărbat și o femeie” din definiția căsătoriei, legea fundamentală să devină o pavăză pentru orice posibilă încercare de legiferare a căsătoriilor homosexuale în România. Ȋn cealaltă tabără, sunt „progresiștii” care se opun inițiativei de consultare a poporului, aducând ca argumente încălcarea dreptului homosexualilor la căsătorie, drept inexistent în acest moment în România, dreptul femeii la avort, familiile monoparentale și copiii din orfelinate.
 
Subiectul referendumului este gonflat și dus în stratosfere, cât mai departe de problema care l-a generat: legiferarea relațiilor dintre homosexuali. Subiectul referendumului e singurul rămas în dezbaterea publică, deși mai există alte două demersuri legislative aruncate în luptă de comunitatea LGBT: proiectul parteneriatului civil și dosarul de la CCR, prin care un cuplu homosexual cere ca statul român să-i recunoască mariajul încheiat în Belgia.

Ȋn acest caz, CCR a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o serie de întrebări preliminare, iar audierea ar putea avea loc în toamnă, la Luxemburg. CCR, care a dispus suspendarea cauzei până la primirea răspunsului din partea CJUE, a fixat ca termen intermediar de control data de 23 noiembrie 2017. 

Parteneriatul civil, monedă de schimb

Ȋn martie 2016, Cernea Remus - Florinel (deputat independent), Cristian Horia (deputat PNL), Dumitrache Ileana Cristina (deputat PSD), Gunia Dragoș - Ionel (deputat independent) și Sturzu Mihai - Răzvan (deputat independent) au depus la Senat un proiect de lege privind parteneriatul civil. Pentru Cernea, era a treia tentativă de legiferare a relațiilor dintre homosexuali.


Din martie, adică de jumătate de an, inițiativa legislativă se află la Comisia Juridică, care întârzie redactarea raportului cu care proiectul de lege privind parteneriatul civil ar urma să fie pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, pentru a fi votat.

Care-i rațiunea? Parteneriatul civil a fost transformat într-o monedă de schimb pentru propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României. „Votăm pentru referendum și pentru eventuala modificare a definiției căsătoriei din Constituție, dar vă dăm, la schimb, parteneriatul civil.” Așa ar putea suna înțelegerea, din cauza căreia întârzie raportul Comisiei Juridice. Pentru că procesul de adoptare a propunerii legislative privind revizuirea Constituției a înregistrat timpi morți, fiind plimbat între Senat la Camera Deputaților, nu mai există sincronizare. 

Public, nimeni nu va recunoaște acest troc. La începutul lunii aprilie, Liviu Dragnea a fost întrebat dacă PSD-ul sprijină parteneriatul civil. „PSD sprijină toleranța, sprijină ideea, conceptul că în România avem loc cu toții. Nu trebuie să ne războim între noi, pentru că trebuie să fim uniți”, a spus președintele PSD. 

De atunci, pe principiul „să fie bine, ca să nu fie rău”, proiectul privind parteneriatul civil a rămas blocat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. La finalul lunii aprilie, deputatul Florin Iordache declara pentru Active News că acest proiect de lege n-a mai intrat pe ordinea de zi a Comisiei Juridice „pentru că au fost alte priorități”.

 
„Se asimilează termenului familie persoanele care au încheiat un parteneriat civil înregistrat”
 
Nicio organizație LGBT nu a criticat această tergiversare. Deși legea privind parteneriatul civil le-ar oferi homosexualilor majoritatea drepturilor pe care ei le solicită, vreme de jumătate de an nimeni nu a reclamat blocarea proiectului legislativ în Comisia Juridică. Subiectul părea uitat.

Până zilele trecute, când Asociația MozaiQ a anunțat lansarea unei campanii naționale de evenimente dedicate consultării publicului privind tema parteneriatului civil. Pentru început, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (Universitatea „Babeș - Bolyai”) și Asociația PRIDE România, MosaiQ a organizat în incinta Universități „Babeș - Bolyai” din Cluj - Napoca un forum public pentru „Dezbaterea Legislației privind Parteneriatul Civil”.

În cadrul acestui Forum, au fost prezentate amendamentele ce urmează să fie propuse de către Asociația MozaiQ, amendamente ce „urmăresc nu doar îmbunătățirea aplicabilității actualei propuneri legislative Pl-x nr. 498/2016, dar și simplificarea procedurii de întocmire și dizolvare (n.r. – a parteneriatului civil), îmbunătățirea sistemului de protecție a partenerilor, și clarificarea aspectelor privind drepturile patrimoniale ale acestora”. 

Deși anunță doar amendamente la inițiativa legislativă deja existentă, MozaiQ vine, de fapt, cu o altă variantă de proiect de lege, care diferită, ca formă, de Pl-x nr. 498/2016.
Pe fond, MozaiQ dorește, în plus față de ceea ce există deja în proiectul aflat la Comisia Juridică a Camerei Deputaților, următoarele:
 
1) modificarea definiției parteneriatului civil:

Varianta din Pl-x nr. 498/2016
 
 

Varianta MozaiQ
 
 
2) renunțarea la două din cele trei condiții impuse în Pl-x nr. 498/2016 pentru încheierea parteneriatului civil:
a) partenerii să aibă cel puțin 18 ani împliniți;
b) cel puțin unul dintre parteneri este cetățean român sau este cetățean străin sau apatrid cu domiciul în România;

3) renunțarea la condiția impusă în Pl-x nr. 498/2016 pentru încheierea parteneriatului civil, conform căreia partenerii trebuie să declare că și-au comunicat reciproc starea sănătății;

 4) înlocuirea documentelor ce trebuie prezentate notarului, conform Pl-x nr. 498/2016, la încheierea parteneriatului civil, cu altele:

Varianta din Pl-x nr. 498/2016
 
 

Varianta MozaiQ
 
 
 
5) redefinirea bunurilor dobândite după încheierea parteneriatului civil, care pot fi  bunuri comune în devălmășie, „cu condiția ca ambii parteneri să fi contribuit la dobândirea bunului”;
 
6) modificarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, astfel încât „se asimilează termenului familie persoanele care au încheiat un parteneriat civil înregistrat, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei, aflați în întreținerea acestora, care locuiesc și gospodăresc împreună”;

Varianta din Pl-x nr. 498/2016
 
 

Varianta MozaiQ 
Este necesară această asimilare a parteneriatului civil cu termenul de familie? Ȋn forma ei consolidată, legea 416/2001 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29731) prevede, la art.2, alin.(4) că „în sensul alin. (1) se asimilează termenului familie bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei, aflați în întreținerea acestora, care locuiesc și gospodăresc împreună”. Prin urmare, prin amendamentul propus, MozaiQ a avut în vedere doar asimilarea parteneriatelor civile homorosexuale cu termenul de familie.    
 
7) eliminarea „încheierii căsătoriei între cei doi parteneri” din enumerarea situațiilor în care încetează parteneriatul civil, așa cum sunt ele prevăzute în Pl-x nr. 498/2016;

Varianta din Pl-x nr. 498/2016
 
Varianta MozaiQ
 

8) schimbarea condițiilor pentru ca un partener civil să beneficieze de dreptul la întreținere din partea celuilalt, după încetarea parteneriatului civil și introducerea noțiunii de „stare de nevoie temporară”;
 
Varianta din Pl-x nr. 498/2016

 
Varianta MozaiQ
 
 

9) eliminarea dreptului la pensia de urmaș, prevăzut de art.22, alin.(2) din Pl-x nr. 498/2016, și introducerea dreptului la plata obligațiilor salariale restante, în cazul decesului unuia dintre parteneri prin modificarea art. 167, alin. (2) din Codul Muncii astfel: „În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor sau partenerului civil supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia”;

10) operarea de modificări în Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă: cei ce vor să se căsătorească vor fi obligați să prezinte ofițerului de stare civilă, pe lângă documentele necesare la acest moment, și un extras certificat din Registrul național notarial al parteneriatelor civile înregistrate, care să ateste că niciunul dintre ei nu este angajat, în paralel, într-un parteneriat civil.

La 31 august se încheie vacanța parlamentară. Deputații din Comisia Juridică vor trebui să dezbată și să întocmească raportul pentru proiectul parteneriatului civil. Cu sau fără amendamentele mai sus enumerate. La Senat, propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României va (re)intra pe circuitul comisiilor. Iar, în paralel, CJUE va pregăti răspunsurile pe care CCR le așteaptă, pentru a da o decizie în dosarul prin care i se solicită recunoașterea în România a mariajelor homosexuale încheiate în străinătate.