ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ȋn „Dosarul Statistic al Imigrației 2016”, un document oficial italian, există un capitol special dedicat românilor. A fost intitulat „O comunitate în contratendință”, pentru că, în timp ce numărul imigranților din alte comunități scade, cel al românilor continuă să crească, spune Antonio Ricci, cercetător la Centrul de Studii și Cercetări IDOS din Italia, unul dintre autorii acestui capitol. 

În ciuda prelungitei crize economico - ocupaționale din Peninsulă, românii formau, la începutul acestui an, cea mai mare comunitate străină, cu 1.151.395 de oameni, afirmă Antonio Ricci, citat de Gazeta Românească. 

Față de anul trecut, numărul românilor aflați în Italia a crescut cu 20.000. Această creștere, deși aparent limitată, este relevantă. Ea reprezintă diferența dintre noile sosiri (estimate la circa 25.000) plus nașterile din Italia (15.796, potrivit ultimelor date disponibile, din 2014) și, de cealaltă parte, reîntoarcerile în România (13.518 de radieri din evidența populației în 2014) și obținerile de cetățenie italiană (6.442 - ultimele date, din 2014).

Comunitatea românilor, de peste 1 milion de oameni, este răspândită pe întreg teritoriul italian, cu o prevalență accentuată în regiunile central - nordice (575.908 în Nord și 362.755 în Centru). 

Volumul total al veniturilor declarate de români este de 5,6 miliarde de euro.

57,2% din comunitatea română e reprezentată de femei (658.658, anul trecut). Ȋn Italia, una din patru femei de origine străină care muncesc este o româncă. 

Românii reprezintă 21,5% din totalul străinilor angajați, adică 767.047 de persoane, potrivit arhivelor Inail. Anul trecut, mai mult de jumătate dintre ei desfășurau o muncă inadecvată diplomei de studii. Pentru ei, sectoarele prevalente de inserare sunt serviciile (422.089, echivalentul a 55%) și industria (163.346, echivalentul a 21,3%), cu vârfuri mai înalte în serviciile adresate persoanei și construcții. În acest ultim sector, românii reprezintă 40% dintre angajații străini. Agricultura s-a dovedit a fi sectorul de refugiu pe timpul crizei, cu un număr crescând de lucrători: 100.506 români, echivalentul a 13,1% din totalul românilor angajați, dintre care 19.125 angajați noi în 2015.

Un alt aspect negativ al situației ocupaționale este și situarea românilor pe primul loc în rândul lucrătorilor accidentați în 2015, cu 15.368 de accidente, dintre care 48 mortale.

Ȋn „Dosarul Statistic al Imigrației 2016” se precizează că implicarea antreprenorială a românilor din Italia a fost deosebit de stimulată de spiritul lor întreprinzător, dar și de interesul lor de a-și păstra locul de muncă pe timp de criză, nefiind însă exclusă și o puternică dorință de ascensiune profesională. Astfel, 10% din totalul firmelor italiene sunt firme individuale gestionate de persoane născute în România (48.182). Primul sector de activitate al acestor firme este cel al construcțiilor (64,4%), urmat de comerț (11,8%) și de servicii adresate firmelor (4,6%).

Conform studiului realizat de cercetătorii italieni, comunitatea românilor din Italia nu doar că se mărește, ci își consolidează înrădăcinarea în Italia, intensificând caracterul familial al propriei prezențe. Numărul copiilor români înscriși ca elevi în școlile italiene este în constantă creștere, ajungând cu 157.806 de elevi să reprezinte o cincime (19,4%) din totalul copiilor străini înscriși în anul școlar 2015/2016. Și în ce privește continuarea studiilor reiese că, dintre cei 7.090 de studenți români înscriși în universitățile italiene în anul academic 2015/2016, două treimi sunt foarte probabil fii de imigranți, deoarece au obținut diploma de bacalaureat direct în Italia.

Printre românii din Italia există și un număr consistent de tineri aflați la „a doua generație”. Potrivit datelor Istat, între 2000 și 2014 în Italia s-au născut în total 136.144 de copii cu mamă româncă și tată român/străin. În 2013 s-a atins numărul maxim cu 15.796 de nou-născuți români în Italia, echivalentul a o cincime din totalul născuților cu ambii părinți străini, cifră care a coborât la 14.912 în anul următor. Acestora li se adaugă cei peste 5.000 de copii născuți din cupluri mixte italo-române (5.278 în 2014).

Numărul românilor care obțin cetățenia italiană este și el în creștere: potrivit Eurostat, între 2008 și 2014 au devenit italieni 28.320 de români, dintre care 6.442 doar în 2014.

În 2015 numărul cetățenilor români care trăiau în afara țării era de 3.408.118. Adică 1 român la fiecare 6 locuitori din patrie. Marea comunitate românească din Italia reprezintă o treime din toți emigranții români din străinătate (33,8%) și are o incidență de 5,9% asupra populației naționale.

Prin efectul emigrației prezente și trecute, a diminuării ratei de fecunditate a populației la vârsta activă și a altor variabile, previziunile demografice ale ONU estimează un drastic declin al populației totale a României, sortită să treacă de la 19.511.000 în 2015, la 15.207.000 în 2050. Antonio Ricci atrage atenția că, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, României i se prefigurează un destin similar celui pe care l-a avut Italia între anii ’70 și ’80, când s-a transformat, din țară de emigrație, în țară de imigrație stabilă.