ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



De câteva zile, mă trezesc dimineaţa cu imaginea lui Andrei în minte. Ce-l face să fie atât de senin? Şi mai tulburătoare este fotografia care arată bucuria cu care Andrei o întâmpină pe Raluca, prietena mea care îl mai vizitează din când în când.

Sunt într-o perioadă în care mă simt destul de tulburată de viaţa mea. Mă tot frământ cu dificultăţi efemere. Dar Andrei nu are astfel de griji – poate şi pentru că nu are prea multe nevoi. Doar cele de bază. Cea mai importantă nevoie pentru el o reprezintă scutecele, fiindcă părinţii, oameni simpli, dintr-un sat din judeţul Călăraşi, nu au întotdeauna bani să-i cumpere.

Andrei s-a născut sănătos. La 6 luni, când a făcut febră mare şi convulsii, părinţii au fugit cu el la spital, unde nu i s-a acordat la timp primul ajutor – absolut necesar în astfel de cazuri. Din cauza inflamării creierului, a făcut pareză pe partea stângă. 


Acum are 18 ani, dar a rămas cu mintea de atunci. Diagnostic: microcefalee, pareză partea stângă şi epilepsie. Când l-a văzut, dl. dr. Ciurea, care lucra la spitalul „Bagdasar-Arseni”, le-a spus părinţilor că nu mai este nimic de făcut. Creierul lui Andrei stagnase.

Am citit undeva că nişte oameni învăţaţi susţineau pe vremuri – şi unii chiar şi acum – că cei ca Andrei nu au motive să trăiască, deoarece calitatea vieţii este mult redusă, aproape de zero. Dar am impresia că Andrei nu se simte aşa. Andrei se bucură de cei din jur. Andrei are gândirea lui proprie: cea a inimii. 
Şi eu mă bucur când îmi văd prietenii. Dar parcă nu la fel de frumos şi de senin ca Andrei. Voi când v-aţi bucurat cu adevărat ultima dată?
 


Îl puteţi ajuta pe Andrei donând o mică sumă în contul bancar al mamei sale:
RO57RNCB0079106476050001
Banca Comercială Română
Titular: Haidău Florentina
Telefon: 0785356574