ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Azi, la Judecătoria Sectorului 4 a avut loc un nou termen în dosarul 10209/4/2016, în care sunt inculpați Anastasescu Alin, Gancea Cătălin, Mincu Costin (patronii clubului Colectiv), Niță Daniela, Niță Mihai (patronii firmei de artificii) și Zaharia Viorel (unul din cei doi pirotehniști care au montat artificiile). Dosarul a fost trimis în judecată de Parchetul General la 28 aprilie 2016, iar de atunci se află la judecătorul de cameră preliminară care verifică competența și legalitatea sesizării instanței, dar și a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. 

La 30 septembrie, judecărul de cameră preliminară va pronunța decizia: fie poate începe judecata pe fond a cauzei, fie dosarul se va întoarce la Parchetul General, pentru refacerea urmăririi penale. Poate începe procesul?
 
Victimelor le-a fost încălcat dreptul de a se constitui părți civile
 
Victor Dobre, președintele Asociației Colectiv pentru Viitor, a depus în acest dosar trei cereri pentru a se constitui parte civilă. Toate scrise în limba română și însoțite de acte doveditoare ale afecțiunilor suferite ca urmare a incendiului. Niciuna dintre ele nu i-a fost luată în seamă.

 

Victor Dobre, fost barman în Colectiv, este cel care a efectuat al doilea apel la 112, la ora 22:32, imediat după producerea dezastrului. Tot el a fost și martor la perchiziția efectuată de anchetatori în club Colectiv  la 5 noiembrie 2015. Declarațiile lui, cele pe care nu le mai găsește în dosarul trimis în instanță, ar putea aduce amănunte lămuritoare pentru soluționarea cauzei.

Ȋnsă situația în care el se află nu este unică, mai multe dintre persoanele vătămate neregăsindu-se pe lista părților civile, deși făcuseră cereri de constituire. Ȋn urma tragediei din Colectiv, 64 de oameni au decedat, iar alte 146 de victime au suferit vătămări corporale, dintre care 108 vătămări corporale grave, ce au necesitat internarea.  

Câte părți civile ar trebui să existe în acest dosar? Ȋntr-un alt dosar deschis în cauza Colectiv, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a precizat recent că, până în prezent, procedura de introducere ca părți civile s-a realizat pentru un număr total de peste 240 de persoane.

Este vorba de dosarul în care sunt cercetați cei doi pompieri de la prevenirea incendiilor, dosar care s-a întors la DNA tocmai pentru că „organul de urmărire penală nu s-a preocupat în sensul obligațiilor rezultate din art.19 - 20 C.pr. pen. de a identifica persoanele vătămate sau succesorii acestora, pentru a le aduce la cunoștință dreptul de a se constitui părți civile în cadrul procesului penal”.

Soluția de compromis a Parchetului General

 
„Din motive obiective cum ar fi, spre exemplu, cele legate de continuarea acordării asistenței medicale în regim spitalicesc în afara țării ori din cauze determinate de evoluția stării de sănătate a victimelor care a condus la neepuizarea investigațiilor medico-legale, până la acest moment sunt finalizate cercetările în ceea ce privește persoanele decedate și 20 persoane vătămate”, se recunoștea în rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată dosarul în care sunt inculpați patronii clubului.

Ȋn aprilie, prin acest rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei privind pe suspectul Moise Marian (pirotehnistul care a aprins artificiile în Colectiv), Moise Adriana (soția acestuia, angajata a firmei de artificii) dar și, atenție!, cu privire la celelalte părți vătămate pentru care nu au fost finalizate cercetările.

Cu alte cuvinte, nu doar unul dintre inculpați a fost lăsat în urmă, din motive medicale, acesta fiind rănit în incendiu, ci și majoritatea părților vătămate, din motive imposibil de înțeles. 

Ȋn acest nou dosar, patronii clubului Colectiv, cei ai firmei de artificii și pirotehnistul Zaharia Viorel sunt suspecți, calitate care le-a fost adusă la cunoștință abia ieri, la Poliția Capitalei, ocazie cu care li s-au prezentat și „obiectivele unei expertize medico-legale dispuse de procurori în cauză”. 

Poate fi dispusă disjungerea cauzei cu privire la părțile vătămate? Conform art.46 din Codul de Procedură Penală, „pentru motive temeinice privind mai bună desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni. Disjungerea cauzei se dispune de instanță, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților.”

Ȋn cazul de față, la pachet la pirotehnistul Moise, Parchetul General i-a băgat și pe majoritatea celor răniți în incendiu. Deși vorbim de același probatoriu, aceleași infracțiuni și aceiași inculpați (cu excepția lui Moise), Parchetul a rupt în două dosarul mare, trimițând în instanță o parte, cu cei decedați - părți civile, și lăsându-i în stand-by pe cei răniți. E o soluție atipică. Una de compromis, prin care procurorii speră să evite întoarcerea dosarului, pentru refacerea urmării penale. 

Ȋn același timp însă, e o soluție-bumerang. Pentru că, dacă inculpații vor cere procedura simplicată în dosarul 10209/4/2016, dosar care, fără nicio îndoială, va fi trimis la fond, iar soluția va fi pronunțată înainte ca cel de-al doilea dosar să fie trimis în instanță, atunci va putea fi invocată autoritatea de lucru judecat.