Ȋn urma tragediei din Club Colectiv și-au pierdut viața 64 de oameni, iar alți 146 au suferit vătămări, dintre care 108 - vătămări corporale grave, ce au necesitat internarea.
Ȋn procesul penal în care patronii clubului sunt judecații pentru omor calificat și vătămare corporală gravă se vor stabili nu doar vinovățiile și cuantumul pedepselor, ci și daunele pe care ar trebui să le primească victimele. Părinții celor decedați și tinerii răniți, unii dintre ei rămași mutilați pe viață. 
Nu poate să existe dreptate în acest proces, dacă lor nu li se face dreptate. Și nu poate exista dorința de a se face dreptate, în condițiile în care procurorii care au trimis dosarul în instanță comit ei înșiși o mare nedreptate față de această victime.

Cercetările sunt finalizate pentru 20 de victime

„Incendiul din 30.10.2015 din incinta clubului Colectiv a avut ca urmări vătămarea a circa 200 persoane, din care 64 persoane au decedat, peste 120 de persoane au formulat plângere penală prealabilă ca urmare a leziunilor suferite”, se spune în rechizitoriul Parchetului General.

„Unele dintre persoanele aflate în club, (sic!) au prezentat leziuni ce au necesitat spitalizarea pe diferite perioade de timp, în funcție de gravitatea vătămărilor, iar altele nu au necesitat îngrijiri medicale sau spitalizare, cele din urmă fiind în principal persoanele care au evacuat incinta în primele momente ale incendiului.
Din motive obiective cum ar fi, spre exemplu, cele legate de continuarea acordării asistenței medicale în regim spitalicesc în afara țării ori din cauze determinate de evoluția stării de sănătate a victimelor care a condus la neepuizarea investigațiilor medico-legale, până la acest moment sunt finalizate cercetările în ceea ce privește persoanele decedate și 20 persoane vătămate.”

De instrumentarea acestui dosar s-au ocupat 3 (trei) procurori ai Parchetului General. Investigațiile au durat 6 (șase luni). Cine ar fi trebuit să finalizeze cercetările în ceea ce privește persoanele vătămate în incendiul din Colectiv, înainte de trimiterea dosarului în judecată, așa cum ar fi fost normal? Presa? Avocații victimelor? Medicii care au îngrijit aceste victime? Ȋnsuși procurorii!, spune judecătorul Curții Militare de Apel București care, taxând același tip de eroare, a întors la DNA dosarul în care sunt inculpați pompierii care s-au prefăcut că fac verificări în Clubul Colectiv.

Cererile răniților sunt depuse la dosar

Conform art.79 din Codul de Procedură Penală (CPP), persoana vătămată este „persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală”. Toți cei răniți în incendiul din Colectiv au suferit, fără nicio îndoială, și daune morale, nu doar acele daune fizice pe care procurorii susțin că nu le pot proba, în lipsa expertizelor medico-legale. Prin urmare, firesc ar fi fost ca Parchetul General să respecte drepturile acestor victime, și să nu se împiedice de niște documente medicale constatatoare care, în mod curios, nu au fost finalizate nici după șase luni. 

Nefiind considerate părți vătămate, victimele nu au fost trecute nici pe lista părților civile. Adică a acelora care pot pretinde dezdăunarea în timpul procesului penal. „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești”, iar „organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept”, prevede art.20 din Codul de Procedură Penală. Ȋncălcarea acestei îndatoriri de către organul judiciar echivalează cu lipsa de rol activ și constituie motiv de desființare a hotărârii judecătorești pronunțate în asemenea condiții. 

„Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază”. Mulți dintre răniții din Colectiv au depus cereri în acest sens la dosarul aflat în instrumentarea Parchetului General. Iată doar trei din zecile de dovezi existente ce susțin această afirmație.

Niciuna dintre persoanele de mai sus nu se regăsește pe lista celor 20 de părți civile întocmită de Parchetul General. Deși cererile lor fuseseră argumentate și cu acte medicale doveditoare, eliberate de spitale. Ce s-a întâmplat cu aceste zeci de cereri formulate de răniții din Colectiv?   

Spitalele, pe lista celor păgubiți de incendiu 

Procurorii Parchetului General au considerat că, din cei 146 de răniți în incendiu, doar 20 se califică pentru statutul de părți vătămate în dosar.  Cot la cot cu ei, dar și cu părinții celor decedați în tragedie, pe lista părților civile sunt trecute toate spitalele din București în care au fost internate victimele din Colectiv. 

Plus două, din provincie: Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj. Ce daune pot cere aceste instituții, în condițiile în care niciun pacient din Colectiv nu a trecut pe acolo? „Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș se constituie parte civilă cu cheltuielile totale în valoare de 51.729,97 RON, ce reprezintă tratament medical acordat victimelor, cheltuieli generate de transportul pacienților, precum și plata orelor suplimentare efectuate de către personalul medical ca urmare a acordării îngrijirilor medicale, astfel încât nu se poate stabili cuantumul exact”, se precizează în rechizitoriul Parchetului General.

Răspunzând unei solicitări ActiveNews, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș a precizat că s-a constituit parte civilă în dosar pentru recuperarea cheltuielilor „aferente serviciilor medicale prestate de personalul din UPU-SMURD și aferente medicamentelor utilizate pentru părțile vătămate”.

La rându-i, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj s-a constituit parte civilă cu suma totală de 6.657,33 RON, reprezentând, conform rechizitoriului, „cheltuieli ocazionate de asistența medicală pe timpul transportului aerian a 6 pacienți”.

Spitalele din București în care au fost îngrijiți răniții din Colectiv solicită dezdăunarea astfel:
1. Spitalul Clinic de Urgență, de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri  - 1.484.758,34 RON;
2. Spitalul Universitar de Urgență București - 11.845.834,08 RON;  
3. Spitalul Universitar de Urgență Elias  - 909.923,02 RON; 
4. Spitalul Clinic de Urgență București - 1.275.319,28 RON. 
5. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „dr. Carol Davilla” - 495.517,75 RON;
6. Spitalul Universitar de Urgență „Prof. dr. Agrippa Ionescu” - 83.653,89 RON;
7. Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon - 53.831,67 RON;
8. Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Grigore Alexandrescu” - 461.400,94 RON; 
9. Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni București - 856.736,91 RON;
10. Spitalul de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne „Prof. dr. Dimitrie Gerota” - 22.316,76 RON.
11. Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan” - 421.030,88 RON.

Este dreptul acestor spitale să ceară recuperarea sumelor cheltuite cu îngrijirea pacienților din Colectiv. Chiar dacă acest lucru se întâmplă în mijlocul scandalului cu dezinfectanții diluați, iar mulți dintre părinții celor decedați în urma tragediei acuză,  spunând că o cauză a morții ar putea fi chiar condițiile din aceste spitale. Ȋn lipsa unor anchete penale și a unor sentințe judecătorești, este dreptul spitalelor să pretindă dezdăunarea. Procurorii au respectat acest drept. Deși nu la fel de corect au procedat și cu pacienții acestor spitale, și anume cu cei răniți în incendiul din Colectiv. 
 
Statul funcționează precum o mașinărie de război

Dreptul de a se constitui parte civilă în dosar le-a fost respectat și altor instituții ale statului, care doresc recuperarea cheltuielilor determinate de transportul aerian al victimelor la spitalele din străinătate, precum și cheltuielile efectuate cu asistența medicală asigurată pe perioada transportului. 

Astfel, Ministerul Transporturilor – Școala Superioară de Aviație Civilă solicită despăgubiri în valoare de 56.188,83 euro, cheltuieli efectuate pentru transportul unor pacienți la Viena (11.184 euro), Zurrich (3.006,6 euro), Paris și Viena (24.191,1 euro), Graz (7.892,4 euro) și din nou Viena (9.914,73 euro).

Ministerul Apărării Naționale - UM 02515 L București a solicitat 140.775,44 euro și 630 dolari, din care 55.419,20 euro și 180 dolari reprezintă cheltuili pentru transportul a 8 pacienți la Rotterdam; 39.255,68 euro și 180 dolari – transportul a 8 pacienți la Bruxelles, iar 46.100,56 euro și 270 dolari – transportul a 2 pacienți la Ramstein și Koln.

Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Aviației solicită 1.551 euro,  „cheltuieli cauzate de un transport cu avionul Piper PA42, din data de 07.11.2015”.

Ȋn același dosar, sunt constituite părți civile și Departamentul pentru Situații de Urgență, dar și Ministerul Afacerilor Externe. Ȋn cazul MAE, situația este cel puțin bizară. Răspunzând unei solicitări ActiveNews, instituția ne-a comunicat mai întâi că „instanța de judecată nu a solicitat Ministerului Afacerilor Externe un punct de vedere față de constituirea ca parte civilă în dosarul menționat de dvs.” 

Atunci când i-am informat pe cei din MAE că instituția lor este deja parte parte civilă în Dosarul Colectiv, ni s-a răspuns că „până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe nu a fost citat în dosarul menționat. MAE va analiza oportunitatea constituirii ca parte civilă, cu respectarea prevederilor legale.” 
 
Cu alte cuvinte, MAE figurează din oficiu în acest dosar, deși constituirea de parte civilă resprezintă doar o manifestare a voinței unei persoane vătămate de a fi despăgubită. 

Statul funcționează însă precum o mașinărie de război care are misiunea de a acoperi pagubele colaterale. Atunci când cetățeanul greșește, el este strivit de sistem. Atunci când statul greșește, oamenii care-l servesc devin un veritabil scut, pentru a diminua prejudiciile și pentru a-i limita cetățeanului față de care s-a greșit dreptul la dezdăunare. A se vedea, în acest sens, și dosarele din seria Colectiv de la DNA, unde într-unul ISU e și parte responsabilă civilmente, dar și parte civilă, iar în celălalt, dosarul Piedone, Primăria sectorului 4 joacă același dublu rol, figurând în fruntea celor păgubiți cu 100 de milioane de euro, „prejudiciu de imagine”.
   
Ceea ce se întâmplă în dosarul de la Parchetul General, unde peste 100 de răniți au fost „vindecați” din condei de procurori, nu este doar o simplă greșeală, așa cum s-ar putea crede. Nu este o omisiune neimputabilă „din motive obiective”, așa cum justifică procurorii. Este o cutumă. Și o misiune îndeplinită de către niște funcționari ai statului care, nemaifiind nici oameni capabili să empatizeze cu ceilalți semeni, nici făuritori de justiție sau aducători de dreptate, nu mai sunt decât niște rotițe care se învârt într-o mașinărie de război.