Două artificii și 64 de morți. Șase luni de anchetă și niciun inculpat în arest. Simulări repetate, prin care s-a tot încercat, zadarnic, reconstituirea incendiului din seara de 30 octombrie 2015. Probe neridicate de la fața locului (ventilatoarele de extracție) sau probe ridicate, dar netrimise la laborator, pentru a fi expertizate (tubul unei artificii). Ȋn toată această degringoladă, dosarul aflat în faza de urmărire penală este aproape public. Până și ciorna rechizitoriului a ajuns la presă. Precum buzduganul trimis înainte de zmeul care-și construiește un castel din cărți de joc. 

Ieri, Procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, a anunțat că s-a deschis un dosar penal pentru scurgeri de informații din interiorul instituției. Fără să vrea, el a confirmat astfel că documentul ajuns în presă are un caracter oficial. „Din păcate (...) a apărut în media un draft al rechizitoriului, de fapt, sincer, nu este nici măcar un draft, este un document de lucru al procurorilor. Mie îmi pare foarte rău că a apărut acel document în presă, este ceva inacceptabil, fapt pentru care vreau să vă aduc la cunoștință că, în cursul zilei de ieri, am sesizat-o în scris pe doamna procuror-șef Secție, doamna Camelia Sutiman, pentru constituirea unui dosar penal în această cauză pentru că, din punctul meu de vedere, s-a săvârșit infracțiunea de compromitere a intereselor Justiției", a declarat Licu, citat de Agerpres. 

Fie ca noul dosar penal să stabilească cine a avut interesul să pregătească opinia publică pentru soluțiile care se vor da în Dosarul Colectiv. Și fie ca acei vinovați să fie pedepsiți. Ancheta penală ce are ca subiect tragedia din Colectiv se încheie peste câteva zile. E un dosar cu 64 de morți și peste o sută de răniți. E un dosar ce va stabili împrejurările producerii unui eveniment ce a avut drept consecință colaterală schimbarea unui guvern. Și este un subiect de presă în care interesul public primează oricăror tentative tardive de a pune ștampila corectitudinii peste întreaga anchetă penală.

Cele opt artificii care au fost aprinse în Club Colectiv fuseseră instalate de doi pirotehniști, Zaharia Viorel și Moise Marian. Ambii erau angajați ai firmei Golden Ideas Fireworks Artists. „Cu o seară înainte (n.r. – 29 octombrie), am făcut o ședință. (...) Eu, împreună cu Marian Moise am stabilit să fie folosite și artificii, pe care urmau să le coreleze cu membrii trupei”, declara anchetatorilor Niță Daniela Ioana, administratorul firmei.

Ȋn ziua de 30 octombrie, în jurul prânzului, Zaharia Viorel și Moise Marian, aflați într-o mașină condusă de Beșcu Florin, au ajuns la depozitul firmei. Aici, „există o cameră unde depozităm artificiile de mici dimensiuni. Din această cameră Marian Moise a luat artificiile necesare pentru evenimentul de la Colectiv și le-a pus în trusa cu scule (cutie din aluminiu) pe care noi o denumim «case»”, le-a declarat anchetatorilor Beșcu Florin. 

Celălalt pirotehnist susține că „atunci când eram în drum spre club, Niță Daniela Ioana ne-a sunat să ne transmită că Rugină Adrian a solicitat să fie instalate și artificii cu ocazia spectacolului. Când am plecat către club, artificiile erau deja în mașină. Nu știu cine le-a pus acolo. Este posibil să fi fost puse acolo de Moise Marian, care să fi știut că Rugină Adrian a solicitat artificii”. 

Știau cei doi pirotehniști ce risc presupune montarea unor artificii la doar 3,8 m distanță de o sursă de aprindere? Ȋn mod evident, era de datoria lor să verifice asta, înainte de a apăsa pe „trăgaciul” jerbelor de scântei, într-o sală cu peste 300 de oameni. Au fost făcute aceste verificări? Ȋn momentul instalării artificiilor „am aflat de la Marian Moise că stâlpii erau înveliți în material de antifonare”, le-a declarat anchetatorilor Beșcu Florin, șoferul firmei. 

Mai mult decât atât, pirotehniștii fuseseră avertizați despre potențialele pericole. Viorel S., angajat al Club Colectiv, declară: „ (în acea zi) am vorbit cu unul dintre băieții care se ocupau de artificii, pe care nu aș putea să-l identific, și i-am spus ca artificiile să bată cât mai departe de stâlpii din interior, pe care se afla burete. Totodată, i-am adus un stingător care se afla în spatele boxelor și i-am spus ca, atunci când dă drumul la artificii, să fie atent și, dacă vede vreo scânteie pe stâlp, să folosească extinctorul.”

Ȋn timpul spectacolului, în club n-a mai rămas decât Moise Marian, pirotehnistul care a și manevrat acele artificii. Ȋn urma incendiului, el a suferit arsuri pe 30% din suprafața corpului, fiind internat în Spitalul Bagdasar din București. Ȋn noaptea de 6/7 noiembrie 2015, opt dintre răniții de la Colectiv au fost transportați la Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles. Pirotehnistul se afla printre ei. Ca însoțitor al pacientului, în Belgia a plecat și Moise Adriana, soția pirotehnistului care, de asemenea, are calitate de suspect în Dosarul Colectiv.

La 1 noiembrie 2015, în Spitalul Bagdasar, pirotehnistul a fost audiat de către polițiști. Redăm integral dialogul rămas consemnat în procesul verbal întocmit cu această ocazie:

„Întrebare: Știi cine a montat artificiile, cine s-a ocupat de montajul lor?

Răspuns Moise Marian (în continuare M.M): Da... Eu cu un coleg care nu a fost aici...

Întrebare: Cum se numește colegul?

M.M: Zaharia Viorel...

Întrebare: Încă o dată, mai tare te rog....

M.M: Zaharia Viorel.

Întrebare: Zaharia Viorel....

M.M: Da.

Întrebare: Voi doi v-ați ocupat de montajul lor?

M.M: Da...

Întrebare: Cine v-a zis să le montați?

M.M: Aaaaa, pfff..., aaaa..., cine..., care..., ne-a chemat acolo la montaj?... Aaaaaa... Adi Rugină a solicitat firma și pe noi ne-a trimis...

Întrebare: Rugină Adrian a solicitat firma voastră....

M.M: Da.

Întrebare: Și voi v-ați dus și ați făcut montajul...

M.M: Da.

Întrebare: De unde a-ți (sic!) cumpărat...?

M.M: Nu mai știu de unde sunt produsele.... Unele sunt făcute la firmă... Unele sunt aduse...

Întrebare: Sunt achiziționate prin intermediul firmei voastre?

M.M: Da, da, da... Nu, că noi am lucrat prin firmă... Nu facem de capul nostru nimic...

Întrebare: Ceea ce a-ți (sic!) făcut voi acolo respecta condițiile...?

M.M: Noi am luat măsuri, aveam mai multe variante de montaj... Ne-am luat distanțele de siguranță, dar nu știam că e buretele ăla și nu știu dacă de la asta au plecat, pentru că au fost două momente de artificii... A fost un moment la începutul spectacolului și nu s-a întâmplat absolut nimic... și după aia... nu știu după al doilea cum s-a întâmplat.

Întrebare: La începutul spectacolului au fost montate artificiile tot pe stâlp?

M.M: La fel, identic, identic, identic, în aceleași locuri... și nu s-a întâmplat... nu a fost nici o problemă... și am încercat să dau cu ceva să sting... Aveam acolo în locație stingător, dar... când l-am luat... era... expirat.

Întrebare: Nu funcționa stingătorul pe care ai încercat să îl acționezi.

M.M: Nu... Ne-au zis că au acolo, în spatele boxelor... «Băi, vedeți că aveți stingător»... și când l-am folosit, nu funcționa...

Întrebare: Am înțeles... Deci în urma solicitării lui Rugină Adrian, da?, voi ați mers și ați montat cele două rânduri de artificii, da?

M.M: Da.

Întrebare: Cele de la începutul spectacolului și cel de-al doilea.

M.M: Da.

Întrebare: Ok, asta e tot. Marian, cine v-a trimis acolo să montați artificiile?

M.M: Șefa noastră.

Întrebare: Cum o cheamă pe doamna?

M.M: Dana Niță...

Întrebare: Cum?

M.M: Dana Niță.

Întrebare: Doamna Niță Daniela, da?

M.M: Da.

Întrebare: Ea v-a trimis acolo să montați artificiile?

M.M: Da.”

Din declarațiile lui Moise Marian rezultă că el e cel care a primit extinctorul pus la dispoziție de angajatul Clubului Colectiv, Viorel S., înainte de începerea spectacolului. Ȋn primele secunde de la inițierea incendiului, folosirea acelui stingător ar fi salvatoare. Pirotehnistul susține că a încercat asta, însă a constat că extinctorul nu funcționează, fiind expirat. Spune el adevărul? 

Anchetatorii îl cred. „Declarația se coroborează cu rezultatele cercetării la fața locului. (...) Sub stratul de funingine de pe podea a fost descoperită o piesă metalică (marcată cu litera O), sub forma unei tije, prevăzută la un capăt cu un cerc, având atașat un rest colier plastic de culoare roșie. Această piesă metalică (marcată cu litera O) are lungimea totală de 5 cm și un diametru al părții circulare de 2 cm și este posibil să fie un inel de siguranță al unui extinctor. (...) Pe de altă parte, din imaginile captate și înregistrate de sistemul de supraveghere video, datorită unghiului de filmare și obturării de către stâlpul incendiat a zonei unde se afla pupitrul de comandă a instalației de efecte pirotehnice, nu se poate observa dacă și când suspectul a încercat să utilizeze extinctorul.”

Nici momentul declanșării incendiului nu a fost surprins de camerele video din Club, iar anchetorii au folosit ca probe declarațiile martoriilor. Ce spun aceiași martori despre tentativa de folosire a extinctorului? „Focul a început să se extindă destul de repede și să urce către tavan. În acel moment vocalistul formației a spus: «Acest eveniment nu face parte din spectacol. Un extinctor!». Am văzut că nu reacționează nimeni cu vreun extinctor și din public, văzând că focul se extinde, au început mai mulți să strige: «Extinctor!».” (Mihai P.) „A apărut un bărbat cu un extinctor de dimensiuni mici, dar nu a reușit să-l declanșeze.” (Valentin C.) „Am văzut un bărbat de aproximativ 30 – 33 ani care a adus un extintor de dimensiune mică, genul celui folosit la autoturisme, dar nu am văzut dacă l-a folosit sau nu.” (Alexandru G.) „În fața scenei a apărut un bărbat care avea un ecuson la gât și în mână un stingător de incendiu, de culoare roșie. Bărbatul a încercat să desigileze extinctorul, dar nu a reușit (am văzut siguranța de plastic care blochează mecanismul la locul său, siguranță care nu a fost înlăturată de bărbatul respectiv).” (Mihai D.) „Am observat o persoană din staff-ul clubului care încerca să manipuleze un extinctor de dimensiunea unui bidon de 2 litri, însă nu cred că a reușit să-l utilizeze.” (Ionel V.) „Am văzut pe cineva venind cu ceva, am văzut cum a apăsat pe el, dar a ieșit o spumă foarte mică și nu a ajuns la flacără. Flacăra a ajuns la tavan într-o secundă.” (Ion C.) „Întrucât flacăra se propaga cu repeziciune către tavan, unul dintre oamenii de pază a folosit un extinctor de dimensiuni mici, care însă nu a avut nici un efect asupra flăcării deschise” (Daniel I.)

Putea fi acel bărbat, singurul despre care povestesc martorii, pirotehnistul? Exclus. Dragoș E. lucra ca paznic în Colectiv din noiembrie 2014. Ȋn seara de 30 octombrie, el se afla în club. „M-am așezat între backstage (în partea stângă a scenei) și scenă (n.r. – adică, lângă pirotehnistul care manevra artificiile). După al treilea moment pirotehnic, pe stâlpul de susținere mi-a atras atenția o flacără mică lunguiață și una mai mică pe buretele cu care era acoperit stâlpul din beton. Am luat un stingător de mici dimensiuni, cred că era pentru uz auto, care se afla în spatele boxelor din apropierea mea. Am apăsat pe capătul lui, am tras de sigiliu, dar nu am reușit să îl fac să funcționeze. Am privit către foc și am văzut că în acest timp focul se extinsese pe tavan, pe buretele aflat în spatele grilajului din scândură. Am strigat la oamenii din club să iasă afară și am plecat și eu către ieșire.”

De ce aceleași declarații de martor, folosite în descrierea momentului inițierii incendiului, devin nesemnificative în raport cu declarația pirotehnistului? Și de ce o circumstanță agravantă (lipsa de inițiativă a pirotehnistului în stingerea incendiului, cu ajutorul extinctorului ce-i fusese pus la dispoziție și pe care, teoretic, el era instruit să-l manevreze) devine circumstanță atenuantă („a încercat, dar extinctorul era expirat”), în condițiile în care declarația sa „se coroborează” doar cu descoperirea unei piese metalice care „este posibil să fie un inel de siguranță al unui extinctor”?

Ȋn draftul de rechizitoriul pe care tocmai ce l-a autentificat Procurorul general interimar al României, pirotehnistul care a manevrat artificiile din Colectiv are doar calitatea de   suspect pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă, ambele în formă agravată. Zaharia Viorel, colegul care a participat doar la montarea artificiilor, este în schimb inculpat. 

Mai mult, Moise Adriana, soția pirotehnistului, și ea angajață a SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, este, la rându-i, doar suspectă pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri (ulterior producerii incendiului, împreună cu Niță Daniela Ioana și Niță Cristian Mihai, administratorul și, respectiv, directorul acelei firme, a distrus și sustras documente ce constituie probe în cadrul procesul penal, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză).

Ȋn finalul ciornei de rechizitoriu se propune trimiterea în judecată a celor trei patroni din Colectiv, a administratorului și directorului SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL și a pirotehnistului Zaharia Viorel.

Ȋn ceea ce-l privește pe pirotehnistul care a aprins artificiile în Colectiv, există două variante propuse: „Clasarea ????? față de suspecta????, și suspectul…” sau „în temeiul art.63 rap. la art.46 din Codul de procedură penală, disjungerea cauzei privind pe suspectul Moise Marian,…”.

Ȋn acest moment, în Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles mai sunt internați doar doi dintre răniții de la Colectiv: Bogdan Moleșag și Pavlos Popovici. Pirotehnistul a fost externat încă de la sfârșitul anului trecut.   

N.a. - Ȋi dorim pirotehnistului Moise Marian multă sănătate, dacă are nevoie de ea. Așa cum le dorim și celorlalte victime din Colectiv, părți vătămate în acest dosar. Și ele, dar și părinții celor 64 de tineri care au pierit în urma tragediei au însă mare nevoie de adevăr. Noi toți avem nevoie de adevăr!