Nu vă scriu doar ca o femeie ce a lăsat în urmă neliniștile acelea, de a găsi un ”prieten”, un iubit, un soț; vă scriu ca părinte și ca observator al lumii în care trăim. Vă amintesc anomalii ale societății noastre:

Femeile: au dus viața cum au crezut, cum au putut. Cred cu adevărat că ar fi putut fi mai bună, dacă speranțele lor că ”această relație este ultima și vom trăi fericiți, până la adânci bătrânețe”. Dar, după ce-au fost folosite, după ce floarea frumuseții, a tinereții s-a dus, au fost aruncate ca niște cârpe ce nu mai sunt de niciun folos.

Bărbații aceia cinici or avea și ei un rol la acreala ființei acestor femei, dar și mai sigur la starea lor de umilință și foarte scăzută stimă de sine. Dar, așa au fost învățați de o societate aproape primitivă: ”bărbatul să aibă cât mai multe experiențe sexuale, că altfel nu-i bărbat” și ”bărbatul își ridică pălăria de jos și tot bărbat este”

Iar femeia se alege cu oprobriul lumii, cu judecata rece a acelorași bărbați: nu ne însurăm noi cu de-alea de le-a înșirat cine-a vrut și cine n-a vrut! Noi vrem fete cuminți, că oricum le înșelăm și pe alea, că așa s-a obișnuit mușchiu nostru!

Care-a fost mai ”șmecheră”, ”și-a tras” un bărbat, un soț, devenind virtuoasa șefă, moralista de la radio-șanț și tocătoarea/ forfecătoarea tuturor celorlalte fete și femei. Acestea alcătuiesc cea mai consistentă otravă a lumii! Câte hotărâri devastatoare pentru viețile fetelor ”care-au greșit” n-au fost luate pentru a închide gura lumii! Câte căsnicii nepotrivite nu s-au încheiat la presiunea unei mentalități de comună primitivă.

Și cum-necum – mai cu dragoste și mai mult fără -, apar niște amărâți de copii, care cresc într-o atmosferă de frustrări zilnice, de certuri de oameni nebuni, de părinți iresponsabili, care își fac din copil un aliat împotriva celuilalt părinte! Evident, discreditându-l.

Apoi încep educația: mama se sprijină pe micuța ei fiică – suntem prietene noi două -, aruncând în spatele ei delicat și fragil tot ce-i face ei, mama, bestia de bărbată-său! Ca variație, îi povestește cu foc și aventurile tinereților ei zbuciumate! Copilul e căzut direct în freză, pentru că la vârsta mică, învață prin exemplu, nu prin contra exemplu! Nu prin: ”Așa, nu!”

Hai că vine și tatăl, cu bagajul lui imens de cunoștințe despre lume și viață: să nu faci nimic, după ce vii de la serviciu – hai, treacă-meargă să-l facă și ăla -, să stai ca bivolul la nămol la televizor, să mai răcnești câte-o comandă șă ți se aducă apă, bere, haleala la pat, să râgâi satisfăcut și să te crezi amuzant ca Birlic. Apoi să-l înveți pe băiat cum să devină bărbat: ”…tot ce prinzi, respect pentru fete/femei 0, responsabilitate – minus infinit, ba, hai, că-l învață să folosească prezervativ, ca să nu-l ia de prost fo una și să-i trântească vreun plod în brațe. A, și ca să nu ia cine știe ce, că, cu fetele din ziua de azi…!”

Mai este și pitorescul personaj: soacra – unele, doar, care-și bagă nasul și sub plapuma nurorii, ba chiar cunosc un caz, în care a stat 3 săptămâni în aceeași cameră cu tânăra pereche, imediat după căsătoria lor…Iar fiii, nu de puține ori, ”pun botul”, iar soacra hotărăște totul în viața tânărului menaj, adăugând la frustrarea deja existentă, prin repetata ei prezență.

Nu se poate să nu știți țațele alea care stau toată ziua și clămpăne – la mine-n sătuc, stau pe bănci, la poartă sau pe parapete de piatră, care deja au luat forma fundului lor și foarfecă pe toți cei care trec. Dacă eram prea elegantă – ia uite ce de bani are; dacă mă îmbrăcam modest – ia uite, la banii ei! Și știu tot, și judecă și etichetează tot și habar n-am când or face mâncare, cum de n-au chierit de foame bărbații și copiii lor! Ce să mai vorbim de educație! Și ele fac regulile într-o comunitate rurală! Dacă te-au spurcat ele, adio!

Deși sunt femei și știu cât de grea este condiția femeii, tot ele le judecă și condamnă pe suratele lor. Tot femeile sunt vinovate, de la Eva până mâine! Nu mai țin minte că o Fecioară a mijlocit exonerarea de vină, prin nașterea dumnezeiescului ei Fiu, ce ne-a răscumpărat cu sângele propriu și ne-a adus Botezul prin apă și prin Duh, ce ne-a spălat de păcatul strămoșesc.

Bun înțeles că nu generalizez, vorbesc doar de ”o anumită parte a societății noastre”!

Apoi, televiziunea! Premiez în mod special Pro TV-ul și știrile de la ora 5! N-am știut că în România se înfăptuiesc atâtea crime, că babele au cea mai bogată viață sexuală, chiar dacă nu tocmai cu voia lor, până la apariția acestui post, respectiv ediții a știrilor. După ce-am aflat asta, nu m-am mai uitat, dar sunt oameni care iau taxiul, să nu le piardă. Așa am învățat să ne disprețuim nația, dar și să ne anesteziem simțul moral, ajungând la o toleranță a răului impresionantă. Negativ.

Din nou televiziunile: reclamele sunt din ce în ce mai mult cu tentă sexuală, niște femei se laudă că merită nuș’ ce produs: creștinul nu crede că merită mila și bunătatea lui Dumnezeu, dar are nădejde și-o cere în rugăciune.

Vedetele de televiziune – promovează modelul femeii cu excesivă grijă de aspectul exterior, ”tunată”, îmbrăcată extravagant și indecent, cu o viață amoroasă publică și foarte variată de la o lună la alta, trecând rapid de la un partener sexual la altul; căsătorii ale fetelor tinere cu bărbați bogați, dar mult mai în vârstă, fără iubire, vânzându-și tinerețea și frumusețea, neștiind că cele care pierd sunt tot ele – bătrânețea ”se ia”; bărbatul înflorește, dar ea pălește.

Telenovele, ce paralizează populația feminină, în special; pline de drame existențiale, de țipete și lacrimi, toate cu happy- end fericit (sic)! Începe să se contureze un model de femeie, cu gura mare, rea și răzbunătoare, seducătoare, care fură soțul/iubitul prietenei, îl prostește cum vrea – apare timid și-un model de bărbat, condus de propria-i instinctualitate, manevrată expert de o ea.

Pornografia

Revistele cu conținut explicit sexual

 Filmele – ce nu mai sunt atent selecționate, ce chiar și în prime-time afișează scene de o senzualitate violentă, pasională – chipurile, modelând în copiii ce ajung să privească la vârste foarte nepotrivite aceste secvențe un viitor comportament sexual violent, considerându-l pasional, pătimaș, irezistibil! Tații, cei care-ar trebui să vorbească cu ei, n-o fac, poate și pentru că ei înșiși sunt nepricepuți, egoiști, indiferenți la satisfacția fizică a femeii, eventual doar ca să se felicite ce amant bun e!

Despre discuții, sesizarea momentului propice, cadru emoțional cald și apropiat, preludiu, stăpânire de sine și efortul de a ajuta și partenera să trăiască un act sexual reușit, postludiul, care aduce o și mai mare satisfacție și apropiere, mai puțini bărbați vorbesc. Iar femeile mint ca o gazetă :)! Ce de aaaah! și ohhhh!, când de fapt nici nu știu când a început și când s-a terminat! Și cei doi nu vorbesc, nu comunică, nu sunt sinceri, nu încearcă să aranjeze lucrurile. Un consilier psihologic, specializat pe probleme de cuplu, poate fi de ajutor, dacă între cei doi există iubire! Dacă nu, doar Dumnezeu poate să-i ajute, dar nici El nu intervine nechemat!

Violența casnică și violența sexuală în familie; copiii văd!

Alcoolismul

Drogurile

Răzbunarea: a spus și acea fetiță: nu a cedat cererii prietenului ei, iar acesta s-a răzbunat prina cest viol colectiv! Inuman!

Toleranța excesivă a societăți față de aceste cazuri teribile. 

Relativismul moral și tot mai marea îngăduință pentru manifestările anormale, publice ale sexualității umane.

Neaplicarea legii în caz de viol, pentru că victimele știu că tot ele vor fi condamnate și ascund cele întâmplate.

RUȘINEA – o altă cumplită piedică în calea destăinuirii celor întâmplate, teama de izolare socială, ba chiar de dezgustul celor ce aud povestea.

Sentimentul că ești degradat.

FRICA – ce paralizează orice acțiune.

Atitudinea de neîncredere și părtinitoare a chiar organelor abilitate să facă dreptate: nu ai strigat, nu ai urlat, nu ai gâtul tăiat – înseamnă că ai consimțit! Nu există cazul în speță!

Lipsa duhovniciei, lipsa unei educații religioase, care i-ar trasa copilului niște repere axiologice, punându-l într-o perspectivă universală, eternă, a iubirii hristice; nu doar una conjuncturală – morala sau etica societății, cea care penalizează legal sau prin oprobriu, lipsit de empatie, de compasiune umană.

Ereditatea duhovnicească: copiii noștri moștenesc nu doar o ereditate biologică, ci și apucături de-ale părinților lor.

Lipsa atitudinii de părinți ai tuturor copiilor – copiii României sunt toți ai noștri, pe toți trebuie să-i ocrotim cu toții!

Copiii sunt simptomele bolilor cuplului! Violatorii de azi sunt roadele reclamelor deșănțate, filmelor erotice, pornografiei, insuficientului timp de calitate, acordat copiilor, educației aleatorii, exemplelor parentale, dar și ale societății. Noi toți suntem co-autorii acestor monștri – noi am îngăduit ca toate acestea să se întâmple, n-am protesta, n-am pretins CNA-ului o mai bună filtrare – nu cenzură – a programelor în timpul zilei, cercetarea programelor copiilor, o atmosferă de familie ce respectă puritatea minții și suflețelelor copiilor, care conferă siguranță, pace și continuitate. Ar mai fi, dar pentru azi, atât!
 
Sursa: AICI


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.