Anul trecut, în mai, Coaliția pentru Familie a depus la Parlament cele 3 milioane de semnături pentru revizuirea Constituției. Formularea propusă pentru articolul 48 alin. 1 din Constituție este: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor'”. Actualul text al Constituției se referă la căsătoria dintre soți.

Roxana Stanciu, director al European Dignity Watch, o organizație internațională cu sediul în Bruxelles, a povestit firul evenimentelor care s-au desfășurat pentru încercarea de punere în practică a referendumului de modificare a Constituției.

„Printr-o Inițiativă a Cetățenilor, peste trei milioane de persoane din România și-au exprimat dorința de a avea un referendum asupra căsătoriei. Acesta este cel mai puternic sprijin exprimat vreodată pentru o astfel de inițiativă în istoria modernă a țării - și este prima dată când o inițiativă a cetățenilor a fost folosită în România de la căderea comunismului în 1989. 

În ciuda acestui fapt, organizarea referendumului a fost amânată în mod repetat fără explicații, ignorând astfel voința a trei milioane de cetățeni - și ridicând preocupări serioase cu privire la procesele democratice sănătoase și democrația în general.

Inițiativa cetățenilor, care a fost solicitată de Coaliția pentru Familie din România, a adunat mai mult de 3 milioane de semnături în 2016 - de peste șase ori mai mult decât era nevoie. Obiectivul său a fost acela de a solicita un referendum privind modificarea Constituției țării astfel încât să recunoască căsătoria doar ca uniune pe tot parcursul vieții între un bărbat și o femeie.

În mod specific, a solicitat o modificare a articolului 48 din Constituție, care afirmă în prezent: „Familia se bazează pe căsătoria libertății soților, pe deplin egalitatea acestora, precum și pe dreptul și obligația părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor lor". Inițiativa ar înlocui „soți" cu "un bărbat și o femeie".

La vremea respectivă, Mihai Gheorghiu, președintele Comitetului de inițiativă a cetățenilor, a declarat că „acesta este un moment istoric .... Într-un spectacol de solidaritate fără precedent, trei milioane de români au semnat acest amendament propus."

România a depășit minimul cerut de inițiativele cetățenilor europeni

Acesta a fost cel mai puternic sprijin public primit vreodată pentru o inițiativă a cetățenilor în România. A fost, de asemenea, o demonstrație fără precedent a susținerii unei Inițiative Cetățenești la nivelul UE.

În mod normal, o inițiativă a cetățenilor europeni necesită un minim de un milion de semnături, ceea ce reprezintă aproximativ 0,2% din populația UE. Cu trei milioane de semnături, însă, Inițiativa din România a depășit cu mult aceasta, reprezentând aproximativ 15% din populația globală a țării. Nici o altă Inițiativă Cetățenească europeană nu a primit niciodată un sprijin atât de copleșitor. Este important să precizăm faptul că această comparație nu cuprinde referințe legate de situațiile diferitelor state membre UE, ci doar de Inițiativele Cetățenești, caresunt un instrument oficial la nivel de UE.

Inițiativa este în deplină concordanță cu jurisprudența românească și europeană

La prima propunere, Inițiativa a fost aprobată în unanimitate de Curtea Constituțională a României în iulie 2016. La acel moment, Curtea a constatat că a îndeplinit toate cerințele constituționale și că ar putea proceda conform planului. Decizia lor a subliniat chiar faptul în care „Curtea concluzionează că [propunerea] nu elimină, elimină sau anulează instituția căsătoriei" și a subliniat că, înlocuirea sintagmei „între soți" cu „între un bărbat și o femeie" clarifică doar exercitarea dreptului fundamental la căsătorie prin afirmarea expresă a faptului că aceasta trebuie încheiată între parteneri de diferite sexe biologice. Acesta a fost, de fapt, sensul original al textului. În 1991, când a fost adoptată actuala Constituție, căsătoria a fost văzută în România în sensul său tradițional, ca fiind unirea unui bărbat și a unei femei.

Inițiativa se bazează pe articolul 2 al Constituției României, care stipulează că „suveranitatea națională aparține poporului român, care îl exprimă prin ... referendum". De asemenea, este în deplină concordanță cu jurisprudența stabilită a Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și pozițiile Comisiei de la Veneția (consiliu consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional).

Inițiativa a găsit, de asemenea, un sprijin larg din partea tuturor grupurilor creștine din România, inclusiv denominațiile ortodoxe, catolice și evanghelice. În plus, grupurile juridice internaționale, cum ar fi ADF International, Consilierul pentru Libertate și Centrul European pentru Drept și Justiție, sprijină de asemenea inițiativa.

O întârziere inacceptabilă a unui proces democratic

În ciuda acestui sprijin larg, interesele puternice acum încearcă să o oprească, chiar dacă există proceduri foarte clare care trebuie urmate. Potrivit ADF International, „în sistemul juridic român, un referendum declanșat de o inițiativă a cetățenilor trebuie să treacă printr-o serie de măsuri intense: după ce Inițiativa este aprobată de Curtea Constituțională, ea este examinată de Comitetele Juridice și Plenare ale atât Senatul, cât și Camera Deputaților, care trebuie să o aprobe cu o majoritate de două treimi".

Din nefericire, chiar și după aprobarea în unanimitate a Curții Constituționale din România în iulie 2016, atât Senatul, cât și Camera Deputaților au refuzat inițial competența de a evalua inițiativa cetățenilor. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că este prevăzut în Constituție și le cere să ia măsuri. Aceasta a fost o situație fără precedent care a întârziat efectiv procesul într-o manieră inacceptabilă. În mai 2017, aproape un an mai târziu, Camera Deputaților din România a luat în cele din urmă o acțiune în această privință și a votat în favoarea modificării Constituției națiunii pentru a defini căsătoria drept unirea unui bărbat și a unei femei. 

Din totalul parlamentar de 270, votul final a fost de 232 de voturi pentru, iar 22 împotrivă și 13 abțineri. La scurt timp, Comitetele pentru Drepturile Omului și Comitetul pentru Egalitate din Senatul României au ales, de asemenea, să aprobe amendamentul. Dacă Senatul României votează în favoarea amendamentului, atunci referendumul va fi automat programat pentru ultima duminică a următoarelor 30 de zile. 

Dar observăm cu mare îngrijorare nu numai faptul că voturile din Senat nu au avut loc încă, ci că nu există un calendar clar pentru aceasta.

Preocupări serioase privind democrația și transparența

Începând cu luna mai 2017, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește inițiativa cetățenilor. 

Oficial, statutul Inițiativei este că acum este „la lucru în comisiile permanente ale Senatului". Deși cele două mari partide politice - social-democrații și liberalii - și-au promis în scris sprijinul pentru Inițiativă, ei până acum nu a reușit să facă acest lucru în practică. 

Potrivit lui ADF International, acest lucru este dovedit de câteva declarații făcute de membrii mei ai eșaloanelor superioare ale unității politice, care se opuneau, au criticat sau au denaturat de la bun început Inițiativa Cetățenilor. În ciuda acestei inacțiuni, Parlamentul României la începutul lunii septembrie 2017 a adoptat un proiect neașteptat de modificare a legii deja existente privind referendumul din România. 

Acest lucru a fost conceput în mod clar pentru a contracara eforturile celor care susțin inițiativa cetățenilor, deoarece, în conformitate cu legislația în vigoare, următorul pas ar fi fost, în mod normal, organizarea referendumului propriu-zis. Manevrele legislative sunt un exemplu de întârzieri nelegitime și nejustificate care au a fost folosit pentru a încetini sau chiar opri referendumul căsătoriei. Dar, cu mai mult de trei milioane de voci care și-au dat consimțământul scris acum un an și jumătate pentru a organiza un astfel de referendum, pentru o cauză în care cred, eforturile celor care se opun inițiativei pot fi văzute doar ca nedemocratice. Folosirea unor astfel de tactici pentru a înăbuși exprimarea liberă și pentru a contracara voința politică a cetățenilor unei societăți moderne ar trebui să fie de mare preocupare pentru cei care apreciază democrația și transparența în Europa.”