ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Un termen puțin cunoscut publicului din România și cu atât mai puțin cercetat - marxismul cultural - este, de fapt, o realitate atât de omniprezentă în jurul nostru, încât este greu de sesizat.

Marxismul cultural ne afectează fără să știm gândirea, modul în care percepem lumea, în care vedem viața noastră și a semenilor noștri, evoluția societății în care trăim. Și face acest lucru foarte eficient prin cărțile pe care le citim, prin filmele artistice pe care le vizionam, prin ceea ce am învățat la școală și universitate, prin ceea ce se propagă prin presă, radio, televiziune și Internet.

Totul a pornit la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, cu ideile lui Marx și Engels. Marx a dorit să unească proletarii din toată lumea și să-i ridice în revoluția socialistă împotriva societății capitaliste din Europa.

O primă țară în care marxismul a găsit un teren de experimentare a fost Rusia, în care bolșevicii au răsturnat dinastia țaristă și astfel a luat naștere o himeră împotriva firii - Uniunea Sovietică.

Venirea Primului Război Mondial nu a dat însă ocazia socialismului să se instaureze în țările occidentale. Proletarii din Europa nu s-au unit împotriva guvernelor lor așa cum anticipa Marx, ci s-au luptat pentru țările lor, pentru identitatea lor națională.

A venit apoi marxistul Antonio Gramsci care a avut ideea de a impune marxismul pe o altă cale, mult mai insidioasă, prin schimbarea culturii societății occidentale, care să devină astfel pregătită să accepte ideile marxiste. Astfel a apărut ideea "marșului cel lung" prin instituțiile culturale occidentale, care va transforma radical, în doar câteva decenii, gândirea și cultura occidentală, americană și europeană.

În 1923, membri ai Partidului Marxist-Comunist au înființat, în Germania, un institut care mai târziu a fost cunoscut ca Școala de la Frankfurt. Aici își are originea conceptul de teorie critică, care își propunea să conteste standardele acceptate până atunci în toate aspectele vieții, dintr-o perspectivă marxistă.

Imediat ce Hitler a ajuns la putere în Germania și a început Al Doilea Război Mondial, marxiștii Școlii de la Frankfurt au fugit în America, unde au găsit adăpost în New York, la Universitatea Columbia.

Nume de tristă celebritate fac parte din Școala de teorie critică de la Frankfurt: Max Horkheimer, Georg Lukács, Antonio Gramsci, Charles Reich, Herbert Marcuse, Theodore Adorno, Erich Fromm, Wilhelm Reich.

Aceștia, prin cărțile și activitatea lor, vor încerca, și în mare parte vor reuși, să distrugă fundamentele moralei creștine pe care s-a dezvoltat Occidentul, înlocuindu-le cu noi „valori” ca irelevanța religiei, pesimismul cultural, revoluția sexuală, distrugerea căsătoriei și a familiei, feminismul, identitatea de gen, căsătoria între persoane de același sex etc. Un mare rol în promovarea acestei ideologii l-a avut miliardarul american George Soroș. Încă de la începutul anilor '90, acesta a investit milioane de dolari în întreaga lume, pentru a crea organizații capabile să disemineze aceste idei în societate. 

Elita academică americană a fost prima infestată cu acest veritabil virus informațional. După universități, marșul a continuat în școlile, liceele, studiourile de la Hollywood și mass media americană. Nici România nu a făcut excepție, iar prima președintă a Fundației Pentru o Societate Deschisă din țara noastră, Sandra Pralong, este actual consilier al președintelui României. O pleiadă de demnitari, personalități culturale, jurnaliști, profesori, politicieni au trecut prin această școală de gândire în ultimii 25 de ani.

Dar vă lăsăm pe voi să descoperiți mai multe detalii extrem de interesante în acest film documentar american intitulat "Cultural Marxism - The Corruption of America" realizat de James Jaeger, subtitrat în română, care beneficiază de comentariile unor reprezentanți de seamă ai curentului conservator din America: Pat Buchanan, Ron Paul, Ted Baehr, G. Edward Griffin, Edwin Vieira, Michael Badnarik, Larken Rose, Stefan Molyneux și Walter Reddy.

Vă încurajăm să dați mai departe acest film prietenilor și cunoștințelor, să introduceți legături la el pe website-urile și blog-urile voastre și să organizați vizionări publice, ajutând ca acest fenomen să fie cât mai cunoscut și combătut și în România.