ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ȋn 2011, Elena Calistru, președinta de azi a FUNKY CITIZENS, s-a înscris în Asociața EPAS condusă de Codru Vrabie. Un an mai târziu, Calistru și-a înființat propria asociație, dar a rămas membru în EPAS. Ȋn 2014, Vrabie se înscrie și el în FUNKY CITIZENS, iar puțin mai târziu EPAS se dizolvă. Și toate proiectele asociației au fost transferate către ONG-ul condus de Elena Calistru.

Iar Vrabie, deși e doar simplu membru al FUNKY CITIZENS, a devenit imediat, alături de Calistru, portdrapelul organizației. Cine este Răzvan-Codru Vrabie?

Două facultăți private: una cadou de la Soros, alta la fără frecvență
 
Născut la 22 mai 1971 în București, Vrabie a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” în 1989. A dat examen la Facultatea TCM și a fost admis. Apoi, a făcut armata la „termen redus” (9 luni). După efectuarea stagiului militar, zice el, „am renunțat la Politehnică, pentru că mi-am dat seama că o să fiu un inginer de nota 5, într-o țară în schimbare, care avea nevoie de ingineri de nota 10” (Sursa: Gândul). 

Dar, conform unei declarații de interese completată și semnată de el, a întrerupt studiile de la Politehnică abia în martie 1992. Vrabie mai zice că, după ce a renunțat la Politehnică, s-a orientat spre Drept, unde a picat „de două ori la rând”, abia a treia încercare de admitere, în 1992, fiind cu noroc. Și uite-așa, spune el, a plecat un an mai târziu, la Blagoevgrad, la Universitatea Americană din Bulgaria (AUBG), cu o bursă integrală de studii. Dar „a studiat în paralel Dreptul, la Universitatea din București, la fără frecvență. Dupa ce-și termina școala în Bulgaria, se urca în trenul spre București și se punea cu burta pe carte, pentru sesiunea de examene de la Drept”, scrie Gândul.

Dar în perioada 1992-1994, conform aceleiași declarații de interese, Vrabie a fost remunerat pentru „arbitraj sportiv, în cadrul Asociației Municipale de Baschet”, iar în 1993-1994, pentru „gestiune de inventar” la un SRL. 

 

De altfel, în CV-ul oficial Vrabie nu pomenește nimic de studiile „în paralel”. Și nici nu menționează că ar avea vreo diplomă sau vreo foaie matricolă de la Facultatea de Drept din Universitatea București.
 

Șansa lui Vrabie a fost Fundația Soros pentru o Societate Deschisă din București care în 1994 i-a oferit mai întâi o bursă de sprijin financiar pentru a participa la școala de vară „Justice and Power in Transitions Societies”, organizată în mai 1994, la Cortona (Italia), de Institut für die Wießenschaften vom Menschen din Viena.

Ceva s-a întâmplat acolo, pentru că Vrabie a primit imediat o altă sponsorizare din partea Fundației Soros: o bursă completă pentru perioada studiilor de licență la Universitatea Americană din Bulgaria (AUBG), în perioada august 1994 - mai 1998.
 
 

AUBG e o universitate particulară, cu taxele anuale care se ridică azi la circa 15.000 de dolari americani. Dar, „dacă potențialul tău academic este ridicat, ești însetat de cunoaștere și îți dorești cu adevărat să reușești în viață și să faci o schimbare reală în jurul tău, noi vom face tot posibilul pentru a ne asigura că Universitatea Americană din Bulgaria se încadrează în posibilitățile tale financiare”, anunță și acum American Councils for International Education pe pagina oficială.

Vrabie se mândrește public cu bursa primită de la Soros, spunând că „fără bursele de studii, niște mii de studenți români, extrem de capabili, ar fi rămas niște mediocri școliți după manuale învechite, de profesori retrograzi, despre concepte și tehnologii de nivelul anilor ‘70 (în cel mai bun caz)”.

Ȋn 1997, deși el susține că deja studia pe brânci la Facultatea de Drept de stat, Vrabie se înscrie și la facultatea cu același profil din cadrul Universității private „Titu Maiorescu”. La „fără frecvență”.

Tot în 1997, „cu sprijinul Universității de Stat din Ohio”, așa cum precizează chiar el în CV, Vrabie a urmat un curs al Societății Internaționale de Psihologie Politică, în urma căruia a primit un certificat. 

„Ȋncepând din august 1998”, spune Vrabie într-o declarație de interese, „am participat la zeci de conferințe naționale și internaționale, în calitate de reprezentant al organizațiilor neguvernamentale cu care am lucrat – transportul, cazarea și masa au fost aproape întotdeauna suportate de organizatori, fiind finanțate de donatori internaționali precum Open Society Foundation/Institute (n.r. - adică, George Soros), USAID, EWPPP, Phare, etc.”
 

Ȋn 1998, Vrabie este licențiat în Stiințe Politice la AUBG (universitate acreditată de autoritățile din Bulgaria abia în iunie 2001). 

Ȋn 2001, obține licența și în Științe Juridice, la Universitatea „Titu Maiorescu” (acreditată în 2002). 

Vrabie a fost președinte la „Fazanii București”

Primul lui loc de muncă a fost la Fondul pentru Dezvoltarea Societății Civile, iar apoi, în calitate de consultant, la Forumul Român pentru Refugiați. Ȋn iunie 1999, Vrabie devine coordonator de programe la Centrul de Resurse Juridice. 

Pasionat de tot ce înseamnă ONG, în 1999 Vrabie devine membru al Uniunii Vorbitorilor de Limbă Engleză din România și membru în Consiliul Director al Asociației Absolvenților AUBG. 

Ȋn 2001, se înscrie în asociața ARCA - Forumul Român pentru Refugiați și Migranți, dar și în „Asociația Sportivă fără personalitate juridică Fazanii București”, unde devine președinte (funcție pe care o deține până în 2004).

Ȋn 2002, merge la Transparency International România unde ocupă, pe rând, funcțiile de expert, coordonator, director adjunct și, în 2005, director executiv interimar. 

Ȋn 2004, Vrabie intră în Consiliul Director al Fundației Chance for Life – România și devine membru al Comitetului de Inițiativă pentru United Nation Global Compact în România (proiect al United Nations Development Programme), iar un an mai târziu face parte din Consiliul Director al asociației Institutul Român de Training, dar și din Consiliul Consultativ al portalului EurActiv.ro.
  
Ȋn 2006, Vrabie devine beneficiarul unei burse complete, în cadrul Programului Bursa Specială a Guvernului României, program derulat de Ministerul Educației și United Nations Development Programme. 

Primește o bursă de 15.167 de euro pentru un masterat la Universitatea din Maastricht (Olanda), în perioada septembrie 2006 – iulie 2007, și semnează un contract prin care se angajează să lucreze în sectorul public timp de minim 3 ani (2007-2010). 

Ȋn iunie 2007, prin hotărârea Senatului nr. 26/27.06.2007, el a fost desemnat membru în Consiliul Național de Integritate (CNI), din partea ONG-urilor. Iar în octombrie 2007, Vrabie s-a angajat consilier la Camera Deputaților. Unde a rămas pănâ-n august 2008. Cu contract de muncă și, conform declarației de avere depuse în mai 2009, cu un venit lunar net de 5.230 de lei. Bani publici, să ne înțelegem. Bonus, de la ANI, drept indemnizații de ședință (1.624 RON/ședință, conform Legii 94/2008), Vrabie primise încă 14.418 lei în anul 2007. 
 
La această sumă frumușică, se mai adaugă și banii câștigați de Vrabie din diverse colaborări cu diverse asociații (8.142 lei, 300 de dolari și 240 de euro).

Ȋn perioada 2007 - 2008, el devine membru în Asociația Beneficiarilor Bursei Speciale a Guvernului României, în Coaliția organizațiilor societății civile în sprijinul Convenției ONU împotriva Corupției și în Rețeaua Practicienilor Anticorupție, iar în septembrie 2008 pune bazele Asociației EPAS.  

Ȋn 2009, Vrabie primește, ca remunerație pentru participarea la ședințele CNI, alți 23.533 de lei. Tot bani publici! Alți 54.814 lei îi vin de la Asociația Institutul Român de Training, iar 4.057 de lei - de Institutul pentru Politici Publice.

Acuzații din partea ANI, de „fals în declarații”

Ȋn vara anului 2009, inspectorii ANI se autosesizează în urma apariției unor articole de presă și verifică activitatea  Asociației Transparency International România (unde Vrabie fusese, în 2005, director executiv interimar). Ȋn urma acestor verificări, Agenția Națională de Integritate emite un Act de Constatare în care precizează că există „probe și indicii temeinice privind săvârșirea de către dl. Alistar Teodor-Victor, dl. Codru Vrabie, fost director executiv al Asociației Române pentru Transparență, și dna Raluca Alexandra Prună, fost președinte al Asociației Române pentru Transparență, a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art.292 Cod penal”. 

ANI a sesizat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, „pentru efectuarea de cercetări cu privire la săvârșirea de către dl. Alistar Teodor-Victor, dl. Codru Vrabie și dna Raluca Alexandra Prună a infracțiunii de fals în declarații”. 

Nu se știe ce au făcut procurorii cu această sesizare. Un lucru e sigur: în noiembrie 2010, Vrabie a fost reales membru în... Consiliul Național de Integritate. Tot din partea „organizațiilor societății civile”. Ȋn acel an încasase 7.377 lei indemnizații de ședință.
 
Ȋn iunie 2012, el își dă demisia din Consiliul Național de Integritate. Ȋn același an, EPAS, asociație al cărei președinte este, pune bazele site-ului banipierduti, devenit apoi banipublici.ro și aflat acum în patrimoniul celor de la FUNKY CITIZENS.  

Din iulie 2012, Vrabie devine consultant tehnic național pentru cei de la United Nations Development Programme (Casa ONU), apoi, din aprilie 2013 – formator pentru Asociația Pro Democrația.

Ȋn primăvara lui 2014, EPAS intră în proces de dizolvare și toate proiectele se transferă către FUNKY CITIZENS. Inclusiv Vrabie, care se înscrisese în asociație din februarie. Misiunea lui devine cea de expert în reforma justiției. Are un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, în valoare de 3.579 lei brut/lună.
 

Ȋn septembrie 2016 și apoi în mai anul acesta, APADOR-CH l-a propus pe Răzvan Codru Vrabie membru în Consiliul Superior al Magistraturii, pe unul din cele două locuri rezervate societății civile. Ȋn scrisoarea sa de intenție, Vrabie mărturisește că „din august 1998, când am făcut cunoștință cu sectorul organizațiilor neguvernamentale din București, mi-am format o teorie personală cu privire la rolul pe care trebuie să-l joace sociatatea civilă. Cred că aceste organizații și activiști civici sunt asemenea unei curele de transmisie, preluând nevoile, probleme și aspirațiile cetățenilor, pentru a le aduce la cunoștința decidenților; apoi, odată luate deciziile, organizațiile și activiștii explică rezultatele obținute pe limba cetățenilor. Similar, îmi definesc rolul de reprezentant al societății civile în CMS prin relația cu justițiabilii, urmând să aduc pe agenda Consiliului Superior al Magistraturii nevoile, problemele și aspirațiile lor, despre magistrați și sistemul de justiție; apoi, să contribui la explicarea deciziilor CSM pe înțelesul justițiabililor.” 

Din cei 12 candidați înscriși, plenul Senatului i-a votat pe Romeu Chelariu și pe... Victor Alistar. 

Răzvan Codru Vrabie a rămas la FUNKY CITIZENS. De acolo de unde, mai nou, făcând niște „calcule personale”, el anunță că „cifra de refugiați care ar poate cea mai potrivită, din punct de vedere economic, pentru România, e de 350.000.” 

 
VA URMA: Scurta biografie neromanțată a ONG-ului condus de Elena Calistru și Codru Vrabie