Acum câteva luni, medicul român Camelia Smicală, căreia Barnevernet-ul finlandez i-a luat copiii, cerea public ajutorul, declarându-și neputința:

 

"Am salvat mii de vieți, dar nu mi-am putut salva copiii. În numele tuturor celor pe care i-am salvat, vă rog oameni buni, salvați-mi copiii! (...) Dacă nu facem nimic, nu vom mai avea o lume pentru Oameni, doar un imens spital de psihiatrie". 

 

Din păcate, de atunci nu numai că nu s-a întâmplat nimic, autoritățile române tac, dar s-au și înrăutățit. 

 

George Alexander povestește un episod cutremurător petrecut astăzi, al cărui protagonist este Mihai, fiul Cameliei Smicală, care, disperat fiind, a fugit de la casa de copii din Finlanda, unde era închis:

 

"Un copil disperat, hăituit, care nu mai are ce pierde pentru că a pierdut tot: Familie, Viață, Școală, absolut tot!, a îndrăznit să se revolte. L-au căutat 7 (șapte) ore cu poliția finlandeză! În cele din urmă, l-a găsit propria lui mamă, doctorița Camelia Smicală, când se întorcea de la job…", scrie George Alexander pe contul său de Facebook, exprimându-și revolta față de 

indiferența autorităților române care nu ridică un deget să ajute un copil.

 

"A devenit o normalitate să fim călcați în picioare și umiliți. Să fim omorâți cu zile, Mihai!"

 

Iată mesajul postat de George Alexander:

 

CU ABJECȚIE, POLITICIENI ROMÂNI

 

"Le mulțumim călduros politicienilor români care s-au luptat din răsputeri să ne bage și pe noi în seamă! Am simțit sprijinul vostru prețios în fiecare zi! Îi mulțumim, de asemenea, fierbinte!, și acestui Minister al Afacerilor Externe care elaborează prognoze meteorologice!

Le mulțumim tuturor departamentelor de la noi, care scriu, trimit hârtii pretutindeni sau, dimpotrivă, tac! Ne uită, ca de obicei!

Astăzi, 19.09.2016, ora 8.00, Mihai Smicală a fugit de la casa de copii din Finlanda, unde stătea închis. Un copil disperat, hăituit, care nu mai are ce pierde pentru că a pierdut tot: Familie, Viață, Școală, absolut tot!, a îndrăznit să se revolte. L-au căutat 7 (șapte) ore cu poliția finlandeză! În cele din urmă, l-a găsit propria lui mamă, doctorița Camelia Smicală, când se întorcea de la job… Extenuat și tremurând de frică, paralizat, stătuse ascuns în tufișuri ore în șir.

Mihai, pesemne, nu știe că viața este atât de frumoasă în casele de copii! Nu își imaginează că domnii noștri reprezentanți – care sunt, de fapt, plătiți de noi, să ne slujească!- nu ridică un singur deget ca să salveze chiar și un copil! A devenit o normalitate să fim călcați în picioare și umiliți. Să fim omorâți cu zile, Mihai!

Mihai, îngerul trist, a privit cum mama lui, frântă de durere, vorbea cu polițiști. S-a zbătut, ca orice copil, până când nu a mai putut. A privit. Și a văzut lumea ruptă în bucăți… Nici n-a mai înțeles nimic. Știe doar că nu a omorât pe nimeni, nu a făcut niciun rău în viața lui. 

     

Lumea, însă, îi vrea răul. Nici măcar ai lui nu îl apără. El, însă, repet, n-a făcut niciun rău. Își iubește doar mama. Surorile. Dar asta e de ajuns să ajungă proscris.

Politicieni și birocrați, care purtați hârtii de la un minister la altul, spălându-vă pe mâini, nu auziți plânsul unui copil? Aveți copii acasă?

Mihai este distrus psihic, iar statul român nu face absolut nimic. MAE învârte doar hârtii, tărăgănează lucrurile, crezând că noi uităm de moartea copiilor noștri. Ce mai vreți acum? 

Dacă lacrimile mamei disperate i-au înghețat pe obraz – și nimic nu s-a întâmplat cu voi, guvernanți!- ce mai vreți să vedeți? Ce mai așteptați?

Vreți să vedeți cum copilul acesta român, Mihai, își ia zilele? Îl veți avea pe conștiință."