ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Crăișorul Câmpilor, căci asta face domnul Liiceanu, bate câmpii, s-a încordat nevoie mare zilele acestea, chemând morții # la Revoluție. Spre deosebire de personajul istoric, care chema Românii la lupta împotriva stării de iobăgime, Liiceanu, personaj isteric, nu cheamă la luptă împotriva stării de iobagi ai Uniunii Europene în care suntem. Cum ar putea, când Isteria Sa este în slujba intereselor entitățîi mai sus menționate?

„când ființa unui popor este amenințată așa cum e amenințată astăzi România, cuvintele trebuie să fie puține” spune Isteria sa. O da, aici a nimerit-o bine! Chiar la fix! Numai că Isteria sa face cum face și nu găsește domnule adevărații vinovați ai acestei stări de fapt. Ar fi destul de ușor să își procure o oglindă, în care să se uite. Dacă ar avea conștiință, nu ar trebui să se uite îndelung, s-ar recunoaște într-unul din vinovații pentru această stare de fapt în care ne aflăm. Dar, cum Isteria Sa, Liiceanu, nu are la purtător un organ al sufletului, va trebui să așteptăm mult și bine pentru o brumă de bun simț din partea Sa.

Îi amintim domnului Liiceanu pe această cale, de felul în care a moștenit Editura Politică. Suntem convinși că măcar memorie mai deține acest personaj din ce în ce mai funebru pentru istoria recentă a României. O deține, dar o scurtează după bunul plac, și mai ales o acoperă sub parfumurile „Carolina Herrera sau Bois d’Argent de la Dior”. Gabriel Liiceanu – Scrisori către fiul meu.
 

 Obrazul subțire cu cheltuiala noastră se ține
 
Nu am de gând să îi calculez eu banii Isteriei Sale, cred că ar trebui să o facă chiar organul pe care îl apreciază dânsul cel mai mult în țara aceasta. Nu, nu mă refer la ce credeți, ci la DNA. Așa ceva nu se va întâmpla, deoarece ar fi un fault în propriul careu făcut de ei înșiși și ar fi și cu roșu și cu penalty.

„În 1848, când s-a așezat în fruntea moților săi în Munții Apuseni și a pornit spre Blaj, Avram Iancu a ținut cel mai scurt discurs din câte au existat vreodată. A ieșit în tinda casei (din Câmpeni?), și-a scuturat șuba de pe umeri și a spus: „No, hai!” Știau toți ce vor, știau toți care e primejdia de care aveau să se apere.„No, hai!” trebuie să spunem și noi azi.”

Transformat peste noapte în far călăuzitor al iobăgimii #rezist,  Crăișorul Câmpilor cheamă la luptă! Deja mi-l imaginez pe broscoiul parfumat, urcat pe un cal alb, parfumat și încremuit, în fruntea armatelor #rezist, mergând spre Parlamentul României pentru a-l elibera de…aleșii poporului! La o primă impresie poate părea o fractură logică, dar vă asigur, nu este. Căci acești aleși, nu sunt aleși de către poporul #rezist, ci de către suboamenii votanți PSD, cei fără dinți în gură.

„Mărturisesc că de la o vârstă fragedă am căpătat o sensibilitate ieșită din comun în fața gurilor fără dinți, a acestor mici hăuri care se deschideau în mijlocul feței, devenind sigla unei declasări umane. De unde le venea gurilor știrbe această incredibilă forță de avarie? Cum de transformau ele în două clipe un om într-o hidoasă epavă umană? După ce am răsfoit prima oară un album Bosch, mi-au rămas în memorie, din  coșmaresca lui faună umană, chipurile edentate ale celor care-l însoțeau pe Isus în tabloul Purtarea crucii. Înspăimântători, drăceșți, gata oricând să se alăture mulțimii care urlă, care înalță pumnul cu ochii ieșiți din orbite și cu gură știrbă rânjită. Gata să asiste, fremătând de plăcere, la o execuție publică. Gata să ațâțe focul rugului. Gata să înceapă linșajul. Gata să te scuipe când ești pe cruce. Gata să te sfâșie, să muște din tine cu cei câțiva dinți rămași teferi în gură. Gata să te întindă pe o masă și să înceapă, beți de voluptate, ședința de tortură.” Gabriel Liceanu, 24 februarie 2017

Culmea, dansul se referă aici la votanții PSD, dar între timp, pare că exact mulțimea cu grilaj# a ajuns în această stare de nebunie cu spume la gură…Că tot aduse domnul Liceanu, Isteria Sa, vorba de Bosch, am să îi prezint și eu un tablou de același autor, care descrie perfect mulțimea #Rezist în fața căruia se află dânsul pe un cal alb.
 
Corabia Nebunilor Hieronymus Bosch 1500

Acest tablou, este inspirat dintr-o alegorie cuprinsă în Republica lui Platon.Voi traduce un fragment din Platon, ca să vă dați seama că armata cu grilaj # este exact această corabie a nebunilor la care noi cei cu mințile pe acasă- încă!- asistăm mesmerizați.

Zice așa bătrânul Platon: Imaginează-ți o corabie în care se află un căpitan care este mai înalt și mai puternic decât oricare din echipajul său, dar este cam surd și nici nu prea vede bine iar cunoștințele sale de navigație nu sunt nici ele mai bune. Marinarii se ceartă între ei care să conducă- fiecare crede că el este cel potrivit, deși nici unul nu a învățat arta navigației, nu poate spune cine l-a învățat sau unde a învățat-o, ba chiar vor clama că nici măcar nu se poate învăța navigația, și toți vor fi gata să îl taie în bucăți pe cel care ar crede altcumva. Se roagă de căpitan să le lase comandă corabiei lor; și dacă nu reușesc și alții sunt preferați, îi vor ucide pe aceștia din urmă sau îi vor arunca peste bord. După ce îl vor îmbăta pe căpitan cu băuturi și narcotice, se vor răscula și vor prelua controlul corabiei, vor da buzna în magazii, mâncând și bând; și vor pleca în călătorie exact în halul în care se vor afla. Pe cel care este aliatul lor și îi ajută în acest complot de a prelua corabia din mâinile căpitanului în propriile mâini, îl vor complimenta ca fiind un marinar desăvârșit, pilot, iar pe fostul căpitan îl vor numi bun de nimic…”

Noi sunt toate, vechi sunt toate…Liiceanul continuă cu panica și isteria: „Primejdia, pentru un popor, poate veni din afară sau dinăuntrul țării. Acum nu suntem distruși prin cotropire. Peste România nu dau turcii, peste România nu dă Armata Sovietică victorioasă. "

Desigur ce ar putea să spună Liiceanul? Aceleași vechi și răs-folosite plăci: Rușii! Ah, a mai adăugat una chiar din negura istoriei…Turcii! Asta era! Într-o Europă în care mai toți vecinii noștri s-au dezbărat de Uniunea Europeană și metehnele ei dictatoriale, de incultura care ni se bagă pe gât zi de zi din birourile sordide ale Turnului Babel Bruxelez, noi trebuie să ne temem de Ruși și de Turci! Sigur, vor veni cu iatagane, ieniceri, spahii, Armata Roșie, exact…
 
Tătarii invadează România în 2017

„Flutură tricolorul, fraților, și ne duc regii la mormânt în timp ce ne îngroapă țara. No, hai!”

Ca o adevărată căpetenie Isteria Sa, ține de fapt un discurs mobilizator, ca în filmele de la Hollywood. Crăișorul câmpiilor ni se adresează cu „fraților”! Cine sunt aceșți frați domnule Liiceanu? Cei fără dinți? Păi parcă de aceia râdeați! Țăranii? Parcă și de aceia râdeați! Poporul? Păi cum, domnia voastră, un om atât de fin, se amestecă cu plebea? Hm…

Sărisem peste partea cea mai amuzantă…chiar mi se pare că frizează demența nu isteria! Într-un asalt bâlbâit și precipitat, Isteria Sa ne spune: „Vom putea fi omorâți pe stradă, copiii noștri vor putea fi violați, femeile noastre răpite și trimise de ganguri de traficanți în străinătate. România va deveni paradisul drogurilor. Procurorii nu vor mai putea acuza, judecătorii nu vor mai putea condamna, închisorile se vor goli de tot.” 

I-auzi Frantz! Spune-ne ceva ce nu se întâmplă deja! Asta una la mână! Se întâmplă pentru că asta se întâmplă peste tot, nu doar în România. Bre, că altfel nu meriți să îți spun, matale chiar ne iei de proști? Cred că nici în fundul lumii a treia nu se pot face aceste lucruri la liber. Așa de mare este disperarea, încât matale, Filozoful Neamului scrii asemenea texte panicarde ce frizează penibilul? Într-adevăr, astfel de idei nu îi pot mâna în lupta decât pe Martorii lui #Rezist.

Sfârșitul este demențial. Ceva de Bollywood. Apar în textul domnului Liiceanu cuvinte interzise în mediul eurocrat din care provine! De exemplu: "Nație”, "Temeiul nostru”, "suntem”, "tipsia națiunii”, "se golește țara”. Măi măi măi! Cuvinte naționaliste?? Pe bune?? Domnule Liceanu ce ați pățit? M-am spăriet!!! "Se golește țara”? Îmi amintește de Dan Puric și al lui spectacol "Să se ridice țara”. Spectacol ținut împreună cu Furdui Iancu. Oare ce ar spune amicii de la MBruxelles de asemenea text? Rușinicăăă! Dar cum înghit acest text toți progresiștii corporatisto prtz ? Le place? Le plaaace, cum să nu le placă! Domniei voastre nu i se lipesc etichete de "fascist”, "naționalist”, cum ni se lipesc nouă, celor ce ne-am săturat de iobăgia Mbruxelleză. Desigur, nu putea lipsi o referință la 1989…căci și atunci probabil domniile voastre ați organizat totul.

„Ieșind în stradă cu sutele de mii, ne vom așeza ființa pe tipsia națiunii care suntem și o vom arăta lumii întregi. Așa cum am arătat-o și în decembrie ᾽89, așa cum am arătat-o și în acest început de an. O vom arăta din nou acum, în preajma unui nou Crăciun. Dacă nu o vom face în acest ceas de primejdie extremă, vom dispărea ca nație. Până la urmă trebuie să le fim recunoscători borfașilor noștri din Parlament. Ne-au pus în fața temeiului nostru, ne-au arătat – sfidându-ne, zădărându-ne și primejduindu-ne – că suntem. No, hai!”

Eu nu pot decât să vă urez….hai sictir! Să îmi fie cu iertare dar mă duc să vomit.