Pentru prima dată de când este mitropolit al Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza a acordat, miercuri, schima mare unuia dintre ucenicii lui Arsenie Boca, călugărul David de la Mănăstirea Sădinca (județul Sibiu), chiar în ziua hramului lăcașului de cult, "Înălțarea Sfintei Cruci", în prezența unui sobor format din 12 prelați, înconjurați de peste 600 de credincioși din toată țara.

La ceremonie a fost prezent și cel de al doilea schimonah din Mitropolia Ardealului, Calinic, de la Mănăstirea Sâmbăta.

Schima mare (greacă: megaloschemos, slavonă: Схима, schima) — Călugării care au ajuns la un nivel înalt de îmbunătățire spirituală pot fi primiți în ultima treaptă a monahismului, numită schima mare sau "marele chip îngeresc". Tunderea întru schimonah sau schimonahie urmează același tipic ca și tunderea stavroforului, fiind făcute aceleași legăminte, iar candidatul este tuns în mod similar și i se schimbă din nou numele. Pe lângă veșmintele purtate de un stavrofor, candidatul primește analavul, veșmântul monahal specific schimei mari. Din acest motiv, analavul însuși este adesea numit "schima mare". Acest veșmânt acoperă umerii și cade în față și în spate, cu porțiunea din față ceva mai lungă și brodată cu uneltele Patimilor Mântuitorului și cu Trisaghionul. Varianta greacă a analavului nu are glugă, pe când cea slavă are glugă și două aripi pe umeri, astfel încât formează o cruce mare care acoperă umerii călugărului, pieptul și spatele lui. Un alt însemn pe care îl primește candidatul la schima mare este polistavrionul (lit. "multe cruci"), un șnur cu multe cruci mici împletite în el. Polistavrion-ul formează un jug în jurul călugărului și ține analavul în loc, reamintindu-i monahului că este dăruit lui Hristos și că mâinile lui nu mai sunt potrivite pentru activități lumești, că el trebuie să lucreze doar pentru Împărăția Cerurilor. În tradiția greacă, acum se acordă și mantia. Mantia schimei mari este mai largă decât cea a stavroforului, iar dacă el poartă klobuk, acesta are o formă diferită, de degetar, numită culion, iar vălul este de obicei brodat cu cruci. De asemenea, schimonahul trebuie să rămână câteva zile să privegheze în biserică. În a opta zi după tundere, se face o slujbă specială numită "scoaterea culionului." În unele tradiții monahale, schima mare se acordă doar călugărilor și maicilor aflați pe patul de moarte, în timp ce în alte tradiții se acordă după minim 25 de ani de călugărie. Dacăcel care primește schima mare este și cleric, apelativul corespunzător va încorpora particula "schi-" sau "schim-". De exemplu, un ieromonah cu schima mare este numit ieroschimonah, arhimandritul devine schimarhimandrit, egumenul - schimegumen, etc. În tradiția rusă, în aceste cazuri, în aceste cazuri particula "schim-" este abreviată, de obicei, la "схи" (schi), iar titlurile corespunzătoare devin схимонах, иеросхимонах, схиархимандрит, схиигумен.


 


"Este pentru prima dată pentru mine, când am acordat cuiva schima mare și nici nu am mai participat la astfel de rânduială, însă sunt convins că asemenea Părintelui Calinic de la Mănăstirea Sâmbăta, care este și el este schimonah, părintele acesta modest, dar atât de dăruitor de jertfe, popular, care a reușit să strângă atâta lume împrejur, își va continua lucrarea sa, într-o tăcere care o impune schima mare, dar într-o vorbire cu Dumnezeu care îi va da lui șansa de mai lucra în biserica lui Hristos", a declarat Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, satul Sădinca, unde schimonahul David a ridicat Mănăstirea "Înălțarea Sfintei Cruci", "a reînviat duhovnicește prin ridicarea acestei mănăstiri. (...) o activitate pe care a început-o și a desăvârșit-o Părintele David."

Părintele David a cerut să primească schima mare, mărturisind, nu o dată în predicile sale, că, la un moment dat, este posibil să se retragă pentru rugăciune, undeva într-un loc pustiu, nelocuit de oameni.

"Părintele David este acum și într-o suferință, o boală, care, după știința medicală, nu-i poate oferi încă mult timp, dar minunea și lucrarea lui Dumnezeu poate să fie mai mare. (...) El a cerut, prin încununarea ascezei în care el trăia, primirea schimei mari", a mai spus ÎPS Laurențiu Streza.

Datorită Părintelui David, Mănăstirea de la Sădinca este unul din cele mai căutate locuri de pelerinaj din județul Sibiu.