ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Reprezentanții Institutul "Elie Wiesel" vor să demoleze statuile filosofului-martir Mircea Vulcănescu și cea a Mitropolitului Visarion Puiu de la Putna și să schimbe denumirile unor străzi și licee care poartă numele unor mari români, ca Vintilă Horia, Radu Gyr, generalul-erou Gheorghe Jienescu, părintele pedagogiei românești I. C. Petrescu și Mircea Vulcănescu (bătălia pentru numele liceului continuă). În acest timp, un membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CPEx al CC al PCR), aflat până în ultima clipă alături de Ceaușescu, are stradă și statuie la doi pași de București, în Comana, chiar lângă "Casa Memorială" a Anei Blandiana, cu toate că regimul comunist a fost condamnat prezidențial ca "ilegitim, ilegal și criminal".

„În mod surprinzător, în listele cu semnături pentru stoparea acestor abuzuri nu am întîlnit numele unora dintre cei mai mediatizați oameni de cultură, aceștia preferînd tăcerea pentru ca nu cumva să se supere cineva pe ei, tăindu-le „subvențiile” de care beneficiază de ani de zile, sub diferite forme", scrie Ion Spânu în Cotidianul de azi. În paranteză fie spus, autorul s-a grăbit într-un articol de ieri, anticipând din bucurie, să declare că și numele Liceului a fost salvat, pe lângă statuia din Sectorul 2 al Capitalei. Suntem recunoscătorii pentru citarea ActiveNews, dar în ce privește Liceul bătălia societății civile continuă însă, alături de consilierii patrioți ai Sectorului 4, unde se află Grupul Școlar "Mircea Vulcănescu". 

Cotidianul publică în facsimil un document de referință din istoria postdecembristă - o listă a unor intelectuali care au cerut în 1990 eliberarea din închisoare a lui Gogu Rădulescu - exprimându-și uimirea că acești intelectuali nu au semnat și pentru apărarea lui Mircea Vulcănescu, cel care a definit "dimensiunea românească a existenței".

Printre aceștia: "Nicolae Manolescu (scriitor, în prezent președinte al Uniunii Scriitorilor din România), Ana Blandiana, Eugen Simion (scriitor, în prezent și academician), Dan Hăulică (scriitor), Dan Grigore (pianist, directorul Filarmonicii "George Enescu”, București), Cristian Mandeal (dirijor), Valentin Gheorghiu (pianist), Ștefan Gheorghiu (violonist, profesor), Romulus Rusan (scriitor), Valeria Seciu (actriță), Adina Darian (critic de film), Gabriel Dimisianu (scriitor), Al. Paleologu (ambasadorul României în Franța), Radu Cosașu (scriitor), Dan C. Mihăilescu (scriitor),Tania Radu (cercetător – soția lui D.C.M. și viitoare vice-președinte ICR), Ion Ianoși (scriitor), Szasz Ianos (scriitor maghiar), Mircea Dinescu (președinte al Uniunii Scriitorilor la acea dată), Marin Sorescu (scriitor), Marta Camarache (critic muzical), Dinu Cernescu (regizor teatru)” ș.a.

"Unii dintre semnatari au părăsit această lume, alții, însă, sînt în viață", scrie Ion Spânu. "Au semnat acest Memoriu prin care cereau eliberarea lui Gogu Rădulescu, considerat nr. 2 în conducerea PCR, pentru că le-a oferit lor unele avantaje în timpul comunismului. Nu insistăm aici în analiza acestui demers sau a ipocriziei care stă în spatele lui. Ne uimește însă că numele acestor intelectuali nu se regăsește pe nici una dintre Petițiilelansate în apărarea lui Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Vintilă Horia, mitropolitului Basarabiei Visarion Puiu și a altor martiri ai închisorilor comuniste!", se scrie în Cotidianul, unde se publică și mai multe documente.

Dar cine a fost Gogu Rădulescu? "Gogu Rădulescu e singurul nomenclaturist cu amintirea celebrată prin numele unei străzi. Strada Ministru Gheorghe Rădulescu se află într-un sat aproape de București, numit Comana", informează istoricul Lavina Betea în Jurnalul Național, afirmând că "însăși istoria disidenței românești își fâlfâie umbra prin casa demnitarului". Doamna care ține cheile casei "și-i amintește ca oaspeți statornici ai demnitarului comunist pe actorii Ion Caramitru, Valeria Seciu, Amza Pellea și Florin Piersic, muzicienii Dan Grigore și Gheorghe Zamfir, scriitorii Nicolae Manolescu, Zigu Ornea, Mircea Dinescu, Marin Sorescu și Augustin Buzura, istoricul Cristian Popișteanu cu soția Adina Darian, chirurgul Setlacek și doctorul oculist Boeraș. Ascultau muzică, citeau literatură și discutau. Lăudate de musafiri erau și poemele Dorinei Rădulescu. După moarte i-au ridicat în curte statuie". Între ei s-au numărat și "disidenții" Romulus Rusan și Ana Blandiana, care în prezent și-a transformat casa de vacanță în "Casă Memorială" a comunei.

Mutarea cuplului Blandiana-Rusan în Comana este descrisă astfel într-un interviu din Adevarul (17.09.2011): "După cutremurul din ’77, când blocul nostru a căzut și soțul meu a fost îngropat sub dărâmături și a fost scos printr-o adevărată minune – am închiriat o casă la țară, în Comana, un sat aflat la 40 de kilometri spre Giurgiu”. Cu toate acestea, în jurnalul său, scriitorul Constantin Mateescu (Vol III) îi da din nou de gol "lacunele”. Luni, 19 iunie 1978, Mateescu s-a întâlnit cu Romulus Rusan la Uniunea Scriitorilor, unde a avut loc următorul schimb de replici: "Rusan îmi spune că dacă am 30 de mii de lei pot cumpăra o casă convenabilă în jurul sau apropierea Bucureștilor cum a făcut chiar el cu Blandiana. Din nefericire, n-am.", consemnează, sec, Mateescu.  Încercând să aflăm adevărul s-ar putea să nimerim pe la mijloc – nici închiriere, nici cumpărare -, având în vedere că respectivă căsuță, întâmplător, era chiar cea de lângă reședința de la țara a membrului CPEx al CC al PCR și președinte al Curții de Conturi, celebru Gheorghe "Gogu” Rădulescu, un personaj de care cei doi vor rămâne legați toată viață. Gogu Rădulescu, considerat de specialiștii în informații drept agentul NKVD, ulterior KGB, care a avut misiunea de a o controla și influența pe Elena Ceaușescu în direcțiile dorite de Moscova, avea să dezvolte la Comana o adevărată "lojă” de literați și artiști care se învârteau în jurul lui și a soției sale, Dorina Rudich, ce avea veleități de scriitoare (apud. V Tismăneanu).

Generalul SRI (r) Aurel Rogojan afirmă că Ștefan Andrei, cunoscutul ministru de Externe din perioadă comunistă, se afla în conspirația anti-Ceaușescu împreună cu Gogu Rădulescu ("Jurnalul National", 27.12.2010). Ștefan Andrei îl contrazice însă, într-un dialog cu jurnalistul  Viorel Patrichi:

"Una din variante o prezintă Rogojan. El spune că grupul de la Comana – știu și eu de la o femeie…
– Ana Blandiana?
– Nu contează… Mai mergeau și alte femei. Se vedea că în funcțiile executive – zice Rogojan – să fiu eu și Gogu Rădulescu. Eu nu aveam relații cu grupul de la Comana. Nu am fost niciodată acolo. Cu Gogu Rădulescu aveam relații bune, dar știam că el este iudaizat. A trăit cu o evreiecă. Tatăl lui era lăutar țigan și maică-sa era cântăreață rusoaică. Nevasta lui era evreică. Iar fratele lui era violoncelist la Filarmonica de Stat.”

Într-un alt interviu cu Ștefan Andrei, fostul ministru de Externe ceaușist avea să afirme fără ocolișuri: "Valeria Seciu și Ana Blandiana erau amantele lui Gogu!”. Dintre "cenacliștii” de la Comana nu lipseau Nicolae Manolescu, Zigu Ornea si Mircea Dinescu, amintește cercetătoarea Lavinia Betea ("Jurnalul National", 19.05.2010).

Vladimir Tismăneanu, el însuși un "disident” nomenklaturist, îl descria astfel pe binefăcătorul Anei Blandiana: "Magnatul comunist Gheorghe (Gogu) Rădulescu s-a născut în 1914 și a încetat din viață, adăpostit la Căminul Comunității Evreilor, în 1991. Soția sa, Dorina, cu veleități scriitoricești, fusese evreică (născută Rudich), înrudită cu marele poet B. Fundoianu (Benjamin Fondane). După plecarea (eliminarea) din conducerea PCR, sub varii pretexte, a unor Alexandru Bârlădeanu (în 1968), Ion Gheorghe Maurer (în 1974) și Leonte Răutu (în 1981), Nicolae și Elena Ceaușescu s-au bizuit pe Gheorghe Rădulescu ca simbol al continuității istorice a comunismului din România” (Contributors).

Această situație demonstrează încă o dată de ce Legea 217/2015 trebuie revizuită.