Procurorii români și francezi au avut acțiuni comune pentru combaterea traficului cu bunuri culturale, în condițiile în care patrimoniile celor două state „sunt jefuite de rețele infracționale transnaționale", a declarat procurorul general al Parchetului General de pe lângă Curtea de Casație a Franței, Jean-Claude Marin, într-un interviu pentru Agerpres.

Acesta susține că între Franța și România există un veritabil pact judiciar în materia combaterii traficului de persoane, pentru a împiedica exploatarea minorilor prin cerșetorie în orașele franceze.

În opinia sa, este nevoie de înființarea unei structuri europene de combatere a criminalității organizate. În acest context, Jean-Claude Marin amintește de Parchetul European, pe care îl consideră "o nouă șansă, un factor suplimentar de omogenizare a justiției din țările membre".

„Am realizat împreună cu Parchetul General și cu Ministerul Public acțiuni comune în materie de trafic al bunurilor culturale. Patrimoniile țărilor noastre sunt jefuite de rețele infracționale transnaționale, deci este nevoie neapărat de o cooperare fluidă, bilaterală, pentru a le combate și cooperăm în acest domeniu cu Parchetul General român, cu domnul procuror general Lazăr, dar și cu alte țări.

Un alt subiect comun asupra căruia cooperăm este traficul de persoane și între cele două țări s-a ajuns în această privință la un veritabil pact judiciar, care să ajungă să împiedice exploatarea minorilor prin cerșetorie pe marile bulevarde din orașele noastre.

Mai există și alte subiecte, pe care nu le putem trata separat. Tocmai de aceea este nevoie de o structură europeană de combatere a criminalității organizate și când vorbesc de asta mă gândesc la ceea ce este cunoscut ca Parchetul European, prevăzut printr-un regulament publicat în 2017. Am semnat împreună cu domnul Lazăr și alți procurori o scrisoare comună pentru a sublinia determinarea noastră de a acționa în acest domeniu. Drumul este lung, sunt o mulțime de eforturi de necesare încă. Ați pomenit de terorism. Franța a fost lovită, mă gândesc la Charlie Hebdo, la atentatele de la Bataclan, de la Nisa. Nu e vorba numai de Franța, e vorba și de Spania, de Belgia. Din nou, subiecte care nu pot fi tratate din punct de vedere judiciar de fiecare stat în mod separat. De aceea spun că competența Parchetului European, care deocamdată se limitează la interesele economice ale Uniunii Europene, va trebui extinsă astfel încât să includă și rețelele infracționale transnaționale, așa cum prevede articolul 86 al Tratatului de la Lisabona privind UE.

Cu privire la Parchetul European, aș vrea să spun că este o nouă șansă, un factor suplimentar de omogenizare a justiției din țările membre. Iar condiția fundamentală pusă de tratat cu privire la Parchetul European, este ca acesta să fie complet independent de executivul european și același standard al independenței absolute va trebui să fie respectat de toate parchetele europene care vor detașa procurori în Parchetul European.”, a spus Jean-Claude Marin.