Președintele Klaus Iohannis nu renunță la casa pierduta în centrul Sibiului. Familia șefului statului a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție o cerere prin care solicită strămutarea de la Curtea de Apel Brașov a dosarului având ca obiect contestația în anulare formulată împotriva deciziei instanței din noiembrie 2015 prin care cei doi soți au pierdut un imobil aflat în centrul orașului.

Cererea de strămutare a fost depusă pe 17 decembrie 2015 și are ca prim termen de soluționare data de 17 februarie 2016, anunță Agerpres.

Între timp, soții Iohannis au cerut instanței supreme ca cererea de strămutare să se judece mai repede, însă magistrații le-au respins solicitarea.

Familia Iohannis reclamă faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

Primul termen din procesul pe care președintele Klaus Iohannis l-a deschis, cu un recurs în anulare, pentru a-și recupera una dintre casele din Sibiu a fost amânat pentru data de 25 ianuarie.

Potrivit legii, exercitarea contestației în anulare nu suspendă hotărârea definitivă. Așadar, până la o nouă pronunțare, familia Iohannis nu mai este proprietară pe apartamentele din imobilele de pe Bălcescu, parte închiriate băncii Raiffeisen.

Casa, care are peste 150 de metri pătrați și în care funcționează o bancă și mai multe firme, a fost a unei familii din localitatea Porumbacu de Jos, județul Sibiu. La moartea celor doi soți, din cauza faptului că nu aveau moștenitori, imobilul a intrat în posesia statului român și a fost cumpărat de chiriași, atunci când acest lucru a fost posibil. Ulterior, în instanță, un bărbat pe nume Nicolae Baștea a arătat că este nepot al foștilor proprietari ai imobilului din centrul Sibiului, iar contractele de vânzare-cumpărare ale chiriașilor au fost anulate. Familia Iohannis a devenit proprietară a imobilului după ce a cumpărat părțile de proprietate ale urmașilor lui Nicolae Baștea. Nemulțumiți de această stare de fapt, foștii chiriași au deschis o serie de procese și au depus plângeri în urma cărora s-a inițiat și o cercetare penală pentru stabilirea modului în care Nicolae Baștea a obținut certificatul de moștenitor.