Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) a lansat în dezbatere publică, joi, proiectul Legii privind căutarea persoanelor dispărute, care prevede, printre altele, constituirea, în cadrul Poliției Române, a unei structuri specializate: Unitatea centrală pentru persoane dispărute.

„Unitatea centrală pentru persoane dispărute îndeplinește, în principal, următoarele atribuții: desfășoară activități de îndrumare, sprijin și control la structurile specializate pentru căutarea persoanelor dispărute constituite la nivel teritorial, desfășoară activități de îndrumare și sprijin la celelalte structuri ale Poliției Române, privind organizarea și realizarea activităților de căutare a persoanelor dispărute din competența acestora, elaborează ghiduri, formulare standardizate și manuale de bune practici, destinate a fi utilizate în activitatea de căutare a persoanelor dispărute, cooperează cu structuri similare din străinătate, iar în cazurile preluate spre soluționare, organizează și coordonează întreaga activitate de căutare a persoanei dispărute, efectuează sau, după caz, solicită personalului de ordine publică să efectueze activități de căutare a unei persoane dispărute și gestionează dosarele de dispariție”, se arată în proiectul de lege, citat de Agerpres

La nivelul inspectoratelor județene de poliție, respectiv al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, se vor constitui structuri specializate pentru căutarea persoanelor dispărute, denumite unități teritoriale pentru persoane dispărute. Acestea vor organiza și coordona întreaga activitate de căutare a unei persoane dispărute, vor solicita personalului de ordine publică să efectueze activități de căutare a unei persoane dispărute, vor constitui și gestiona dosarele de dispariție a persoanelor, vor coopera cu structuri similare din străinătate sau vor colabora cu persoane fizice și persoane juridice, române sau străine.

Voluntarii care vor dori să participe la găsirea celor dispăruți o vor putea face printr-un mecanism de înregistrare pus la dispoziție online de Poliția Română.

„În cazul în care persoana nu a fost găsită, șeful unității teritoriale competente are obligația de a evalua periodic, cel puțin o dată la 3 luni, începând cu momentul sesizării dispariției, datele și informațiile din dosarul dispariției și de a stabili activitățile ce urmează a fi desfășurate în continuare”, se prevede într-un articol al noii legi.

Dacă persoana dispărută nu a fost găsită în termen de 7 ani de la momentul sesizării dispariției, iar metodele specifice activității de căutare a persoanelor dispărute adecvate circumstanțelor cazului au fost epuizate, dosarul dispariției se trece în evidența pasivă. În cazul în care persoana dispărută este minor, trecerea în evidența pasivă se face doar după trecerea unui termen de 7 ani de la împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani.

Chiar și în cazul trecerii dosarului dispariției în evidența pasivă, semnalările din bazele de date create în scopul găsirii persoanei dispărute rămân active.

„Șeful unității teritoriale competente dispune redeschiderea dosarului dispariției, atunci când sunt obținute noi date și informații care pot conduce la găsirea persoanei dispărute. Se poate dispune redeschiderea dosarului dispariției chiar dacă persoana dispărută a fost declarată moartă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă”, se mai arată în proiectul de lege.

Grupul de coordonare central se constituie la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, atunci când activitatea de căutare sistematică în teren se desfășoară într-un dosar de dispariție preluat spre soluționare de către Unitatea centrală pentru persoane dispărute și este declanșat mecanismul „Alertă dispariție copil”. Grupul de coordonare central este condus de un adjunct al inspectorului general al Poliției Române.

Proiectul de lege mai enumeră și metodele speciale întrebuințate la căutare a unei persoane dispărute: localizarea mijloacelor de comunicații electronice, obținerea datelor de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane, accesul la un sistem informatic, interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță, reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale, obținerea datelor privind situația medicală a unei persoane și percheziția locuinței sau sediului unor persoane.

Textul proiectului de act normativ este afișat spre consultare pe pagina web a Ministerului Afacerilor Interne, la secțiunea Transparență decizională, precum și la Centrul de Relații cu Publicul al M.A.I.

Propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării anunțului, respectiv 5 decembrie, pe adresa de e-mail: dgj_transparenta@mai.gov.ro.