Primul caz de sindrom hemolitic uremic a apărut pe 31 ianuarie, primul deces a avut loc pe 4 februarie, iar spitalul a cumpărat teste rapide de diagnostic orientativ abia pe 16 februarie. 

Misterul testelor continuă, spitalul din Pitești și Ministerul Sănătății acuzându-se reciproc. Cele două instituții nu reușesc să explice direct și coerent care a fost problema: banii, lipsa procedurilor de achiziție sau dezinteresul pentru achiziție. 

Testele rapide au ajuns la spitalul de Pediatrie din Pitești abia la o săptămână după ce valul de 12 copii bolnavi fusese deja trimis la București.

„Testele rapide nu le aveau. Cazurile care reprezintă probleme se trimit către centrele secundare sau terțiare. Nici o țară din lume nu-și permite să aibă toate centrele de excelență”, susține Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătății.

Pe 12 februarie, ministrul Sănătății cere conducerii Spitalului de Pediatrie din Pitești să cumpere teste rapide, care să ajute la diagnosticare. Era vineri, așa că medicii din Pitești au făcut comanda prin sistemul clasic, de achiziții publice, abia luni, pe 15 februarie. Testele au ajuns din Germania a doua zi, pe 16 februarie.

Unele tipuri de teste pentru bacteria E coli existau la Institutul Cantacuzino, însă specialiștii spun că acestea nu puteau fi trimise la Pitești.

Medicul Marius Geantă a declarat la Digi24 că aceste îmbolnăviri, dar și agravarea bolii puteau fi preîntâmpinate:

„În situația micuților se impunea testarea cu testul rapid pentru toxina produsa de această bacterie despre care se spune că este cauza bolii.Testul pune în evidență toxina care determină SHU, poate fi pusă în evidență în două ore."