În mai 2016, „Coaliția pentru Familie” depunea la Parlament semnăturile a  3 milioane de români care doresc organizarea unui referendum în scopul revizuirii Constituției, astfel încât aceasta să prevadă că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.

În iulie 2016, CCR a decis că inițiativa este constituțională, iar propunerea legislativă a fost înaintată Senatului.

Au trecut doi ani de atunci. Comitetul de Inițiativă Cetățenească „Coaliția pentru Familie” și Platforma ÎMPREUNĂ au organizat joi Conferința Internațională „Referendumul pentru Căsătorie din România: Perspective Naționale și Internaționale”.

„Această conferință dovedește, o dată în plus, ceea a dovedit deja această inițiativă civică, și anume că valoarea căsătoriei, ca temei al familiei, este una foarte importantă pentru poporul român. Nu există nicio inițiativă civică de o anvergură mai mare decât aceasta. În egală măsură, nu există nicio piedică mai consistentă ca cea pusă acestei inițiative civice”, a subliniat av. Ana Corina Săcrieru. „Au trecut aproape trei ani, iar rolul acestei conferințe este dublu: pe de o parte, să conștientizăm momentul la care ne aflăm, iar pe de altă parte, să observăm că inițiativa civică românească nu este singulară, ci vine într-un moment în care 13 state au făcut același lucru înaintea noastră și este într-un context european care se bucură, sub aspectul valorii pe care o apără această inițiativă cetățeanească, de susținerea organizațiilor și de susținerea purtătorilor aceleiași valori, în contextul european. Aceste două aspecte sunt esențiale. Prima, conștientizarea momentului, este de-a dreptul dramatică, pentru că nu cred că mai există un stat de drept în Europa în care o inițiativă cetățenească de o asemenea anvergură, care a fost îmbrățișată de 3 milioane de români, o inițiativă cetățenească avizată constituțional de Curtea Constituțională acum aproape 2 ani... În ce stat de drept din Europa o decizie a Curții Constituționale, de avizare a unui act juridic, constituțional și profund democratic, mai rămâne fără efect încă doi ani?”, întreabă av. Săcrieru.

Ea spune că „această inițiativă cetățenească reflectă starea noastră, ca popor, în ceea ce privește democrația. Pentru că această inițiativă civică și piedicile care i se pun reprezintă hârtia de turnesol a democrației în România. Și nu doar a democrației, ci și a suveranității. Pentru că, potrivit articolului 2 din Constituția României, suveranitatea se exercită de către popor, prin referendum”.

Propunerea legislativă de organizare a referendumului a fost mai întâi plimbată între Senat și Camera Deputaților. Din vara anului trecut, ea a rămas blocată în Parlament, pentru că PSD și-a zis că ar fi bine să modifice, cu ocazia asta, și legea privind organizarea referendumului. Modificare pe care PNL și USR și-au zis că ar fi bine să o atace repetat la Curtea Constituțională. Iar milioane de români stau și așteaptă să le fie respectat dreptul de a avea un referendum. 

„Trebuie să înțelegem, ca popor, că noi nu ne mai putem lăsa viețile, viețile noastre, ale copiilor noștri, în mâna unei clase politice care nu dă dovadă nici de trezie, nici de responsabilitate, și care dă dovadă, de foarte multe ori, de simpla, plata, banala slugărnicie”, a declarat, în cadrul conferinței de joi, Mihai Gheorghiu, președinte „Coaliției pentru Familie”. „Cu astfel de clasă politică, nici nu știm când vom ajunge să modificăm învățământ, cod civil,... Nu vă va spune nimeni! Nu ne vom trezi cu știri de la televizor, spunându-se «s-a votat asta»! Nu. Vom afla de la sectoristul care ne va spune că avem un limbaj al urii, cum se întâmplă uneori în Anglia. Sau vi se va închide contul de facebook, pentru că nu veți recunoaște nu știu ce uniune, consensuală sau de altă natură. 

În fond, acesta este efortul, de a crea responsabilitate, de a crea conștientizare pentru ceea ce va veni. De aceea nu auziți de noi nici la televizor, nici la radio, nu ne vedeți nicăieri. De aceea nu se vorbește nimic, de aceea 80% dintre oamenii politici se fac că nici nu există subiectul, că nu există tema, că nu există intruziunea în mințile copiilor din provincie, de aceea. Pentru că există o dorință teribilă de a fi conform. De conformism, de fapt. Trebuie să înțelegem că nu mai putem fi slujiți de-o astfel de manieră de a concepe treburile publice.

De aceea, parte din acest popor s-a reunit, prin toate instituțiile, prin toate comunitățile, prin toate organizațiile civice pe care le-a avut la dispoziție, și-a dat Parlamentului României această inițiativă legislativă. A oferit-o spre a ajuta, spre a le da putere de a spune «nu» ambasadelor străine, comisarilor de peste tot care vin și spun «referendumul nu e bun, referendumul nu trebuie să ajungă la îndeplinire». Partea noastră de efort, de colaborare, a fost făcută. Să vedem care este răspunsul clasei politice românești la acest efort. Suntem încrezători, în primul rând, în binecuvântările pe care le-am primit și în ajutorul Celui de Sus, pentru că e o cauză care transcende politicul, transcende mica ceartă continuă de pe malurile Dâmboviței și se duce în viața și în mințile copiilor noștri. M-a întrebat cineva «Ce te-a făcut să revii în arena publică după atâția ani, să iei taurul de coarne și să aștepți până poate dincolo de orice putere de aptepta finalul acestei inițiative?». Este această conștientizare a faptului că cei mici nu vor avea puterea să se apere și, dacă există un rost al nostru, este ca lor să le lăsăm o societate și o țară în care să fie apărați măcar de pericolele extreme, de pericolele mari. Și acesta este un pericol uriaș! Captarea statului român de către o ideologie radicală, progresistă, de către grupuri radical progresiste, captarea învățământului românesc de către grupuri minoritare, de grupuri ideologice, captarea și a altor instituții, este foarte periculoasă. 

Vedem că nu există un răspuns politic la toate aceste lucruri. Există o anumită conștientizare, dar calmul este enorm. Ni se spune «stați liniștiți, stați liniștiți, stați la locurile voastre». «Stați la locurile voastre», de trei ani auzim acest lucru. Mai era cineva care ne spunea să stăm la locurile noastre. Se pare că i s-a schimbat lui locul, în decembrie ‘89... Noi nu trebuie să ajungem în momentul în care societatea să fie față-n față cu aceste pericole și să-și dea seama că a fost păcălită, iar reacțiile să fie imprevizibile. O societate matură, o societate civilizată își găsește instrumentele și anticorpii  de a vedea care sunt pericolele, de a construi apărarea și de a nu lăsa lumea să se lupte corp la corp, ca să zic așa, cu ceea ce vine”, avertizează Mihai Gheorghiu.

Mihai Gheorghiu: Cred că e o manieră generală a clasei politice românești de a nu se confrunta cu problemele reale, cu temele reale ale societății, de a găsi tot soiul de proceduri care amână, care ocolesc, în speranța că vine o zi în care lucrurile, chipurile, se vor lămuri de la sine. E un procedeu păgubos și, aș spune, pernicios. Cred că lucrurile trebuie înfruntate, cred că trebuie luate decizii, mai ales în ceea ce privește astfel de teme, extrem de importante pentru oameni, pentru familii, pentru întreaga societate românească. Pe de altă parte, este o presiune externă extrem de puternică, care vizează împiedicarea existenței referendumului, iar de aici, din țară, un conformism extraordinar care spune că, vezi Doamne, trendul european este altul și așa mai departe... Sunt lucruri nedumicate, pentru că toată această problematică, a familiei, a căsătoriei, e o problematică ce ține de dreptul intern, ține de suveranitatea fiecărei națiuni.

- Milioane de români care așteaptă, acesta este lucrul cel mai important, pentru că ei sunt subiectul acestei inițiative. Dar noi o avem o îndelungă istorire, de îndelungă răbdare, noi, poporul român. Răbdăm, răbdăm, răbdăm... Suntem în această îndelungă răbdare.

- Eu sper să nu ajungem la acel moment dat.

- Eu aș fi foarte atent la discursul și la modul de gândire al domnului președinte Iohannis, care s-a poziționat foarte clar de partea lobby-ului minoritar, și s-a poziționat în mod fals și cu argumente false, acuzând această inițiativă ca fiind discrimatorie, ceea ce este complet fals. Eu aș fi foarte atent la ceea ce dânsul poate face și cred că se gândește poate chiar să sesizeze din nou Curtea Constituțională, ceea ce iarăși ar amâna termenul promulgării. Să vedem ce va face după această zi, când cea de-a treia sesizare a fost respinsă.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte clari: legea generală a referendumului putea fi pusă în Parlament în urmă cu un an. Nu trebuia așteptat până în toamna anului 2017. Dacă exista necesitatea modificărilor la legea generală a referendumului, se putea introduce odată cu primul vot asupra inițativei de revizuire constituțională, cel din mai 2017. Putea fi de atunci pusă, s-a așteptat și aici prea mult, și iarăși amânare, iarăși tot soiul de proceduri...

- Eu cred că, dacă exista o mai mare responsabilitate și o mai mare voință de a rezolva politic această chestiune - politic, în sensul unui acord politic -, sigur nu ar fi trebuit să treacă atât de mult tmp. În fond cred că, în maximum un an de zile, referendumul trebuia programat și ținut.

- Se încearcă să fie transformat într-un instrument politic. Vedeți, e foarte interesant: unii încearcă să-l transforme în sensul de a-i câștiga roadele, iar alții în a se opune lui. E și aceasta o observație pe care tebuie să o facem. Noi nu vom lăsa ca această inițiativă să fie politizată, este inițiativa a milioane de cetățeni români. Ea trebuie discutată în Parlament, dar nu trebuie politizată și nu trebuie ca un partid politic anume să-și aroge merite mai mari decât e cazul.

- Sigur, vorbim de PSD. Am avut o poziție publică, am dat și comunicate, vom relua, dacă e nevoie, în care am spus că inițiativa nu trebuie politizată și nu trebuie confiscată politic de nimeni. Pe de o parte, pe de altă parte nici nu trebuie împiedicată în mod tenace - uneori ipocrit, alteori viclean -, de către nimeni.