Cazul celor doi copii agresați într-un lift din cartierul bucureștean Drumul Taberei este doar un vârf de aisberg. „Polițistul pedofil” a comis, de-a lungul timpului, multe alte agresiuni similare. ActiveNews a descoperit patru dintre cazurile ce au fost reclamate de părinți la poliție.

În două dintre aceste cazuri, poliția a găsit la fața locului și ADN-ul care îl indică pe Eugen Stan ca fiind autorul faptelor. În alte două cazuri însă, deși nu există probe genetice, modul de operare, victimologia, încadrarea în timp și spațiu a infracțiunilor ne conduc spre același autor.

ImunoMedica


Șefu’ locuia în zonă, iar soția șefului lucra la școala unde învățau două dintre victime

În 2009, Eugen Stan lucra ca subofițer operativ la UM 0456  - Unitatea Specială de Pază și Protecție Instituții a Jandarmeriei. El era în dispozitivul de pază al Parchetului General. 

Anul următor, Stan s-a trasferat și a devenit agent la Poliția Capitalei, Brigada Rutieră. În acte. În realitate, era șoferul personal al lui Emanuel Rene Vornicu, șef de birou la Poliția Rutieră.

Mai mult ca sigur, relația dintre cei doi e una mai veche, Stan aflându-se în simbria lui Vornicu. Șef care avea două apartamente în sectorul 5. Unul pe str. Novaci, dat în chirie, iar altul, în care locuia, pe Calea Ferentari.

În această zonă a sectorului 5, în 2009 și 2010, s-au comis trei infracțiuni asupra minorilor, toate având un mod de operare similar. Într-unul din dosare, s-a stabilit deja că ADN-ul găsit la locul faptei îi aparține lui Eugen Stan.

Două din cele trei victime învățau la școala generală unde predă soția lui Vornicu.
 

La 21 aprilie 2009 a fost agresată o fetiță de 11 ani

În ziua de marți, 21 aprilie 2009, în jurul orelor 13:00, minora Ț. Alexandra (11 ani și 8 luni), elevă clasa a V-a, se întorcea la domiciliul situat în mun. București, sector 5, Calea Ferentari (n.r. - vom proteja toate datele personale ale victimelor).

După ce a intrat în bloc (prevăzut cu interfon și cartelă de acces, funcțional), minora a chemat liftul, iar în timpul așteptării acestuia, un bărbat necunoscut a venit din spatele ei, i-a băgat o mână între picioare și a ridicat-o puțin, sărutând-o pe gură, apoi, ținând obrazul lipit de obrazul acesteia, a întrebat-o (vorbindu-i calm) ce face și de unde vine. 

Minora a reușit să intre în lift, însă bărbatul respectiv ținea ușa exterioară a liftului deschisă, stând cu spatele la minoră, masturbându-se și spunându-i că nu-i va face nimic rău. La scurt timp individul a permis închiderea ușii exterioare a liftului, minora a închis ușile interioare, însă bărbatul necunoscut a redeschis ușa exterioară și, cu fața către minoră și ... (n.r. - deși menționat în raportul poliței, textul nu pot fi reprodus pentru publicul larg), a întrebat-o răstit unde a fost.

În acel moment pe hol s-a auzit zgomotul unei uși deschise/închise, fapt ce l-a speriat pe individ, acesta ieșind precipitat din bloc, pe ușa din spate. 

Acest caz e instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, în dosarul nr. 3852/P/2009.

La 2 noiembrie 2009, victima a fost o fată de 14 ani

Al doilea caz înregistrat în zonă s-a petrecut 6 luni mai târziu. E cel despre care v-am relatat și în ediția de ieri - primul în care s-a descoperit ADN-ul lui Stan Eugen.

În ziua de luni, 2 noiembrie 2009, în jurul orelor 12:00, T. Ioana (14 ani), elevă clasa a VIII-a, se întorcea de la școală la domicilul situat în București, sector 5, Șoseaua Alexandriei. 

La intrarea în bloc (prevăzut cu interfon și cartelă de acces, funcțional), minora a remarcat că în urma sa venea grăbit un individ necunoscut, care, profitând de deschiderea ușii, a pătruns în scara blocului, după ea. Minora a chemat liftul, iar în timpul așteptării acestuia, bărbatul s-a masturbat în spatele fetiței, apoi s-a întors către ea, a scos mâna din pantaloni și a prins-o de bărbiță, spunându-i: „Dă-mi o guriță!” și întrebând-o cum o cheamă. În acest context i-a lăsat minorei pe obraz urme, aceasta ștergându-se cu mâneca gecii sale. Individul a părăsit apoi în grabă blocul.

Expertiza genetică a urmelor biologice ridicate de pe geaca minorei și de pe pardoseala holului de bloc în care s-a comis fapta a stabilit profilul genetic al autorului, profil ce a fost implementat în S.N.D.G.J. (Sistemul Național de Date Genetice Judiciare).

După 1-2 luni de la eveniment, minora a declarat că a revăzut autorul în stația RATB „Teiuș” (n.r. - pe șoseaua Alexandriei), pe sensul de mers către cartierul Rahova. 

Acest dosar, în care există probe ADN, a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București (Dosar nr. 10.778/P/2009).

19 aprilie 2010 – victima avea 10 ani

După alte 6 luni, agresorul face o nouă victimă. Aceeași zonă, același interval orar și același mod de abordare. 

În ziua de luni, 19 aprilie 2010, în jurul orelor 11:30, minora I. Alexandra (10 ani), elevă clasa a III-a, se întorcea la domicilul situat în mun. București, sector 5.
 
După deschiderea ușii de acces în bloc (prevăzut cu interfon și cartelă de acces, funcțional) de către minoră, în urma acesteia a intrat și un bărbat necunoscut, pe care l-a remarcat venind dinspre str. Garoafei. Au urcat pe scări, până la etajul 3, bărbatul prefăcându-se că rămâne în fața unei uși de la etajul 2. 

Fetița s-a oprit în fața ușii apartamentului ei (de la etajul 3), pe care a început să o descuie. În acest timp, individul a urcat rapid de la etajul 2, s-a apropiat de ea și a întrebat-o cum o cheamă, dacă locuiește în acel apartament și dacă mama ei o așteaptă acasă. Ea i-a răspuns că în apartament este mama sa. Totodată individul a început să o pipăie pe picioare („nu mai sus de genunchi”, a susținut minora), a sărutat-o pe gură și a încercat să o împiedice să intre în apartament, ținând-o de un picior. Cu toate acestea minora a reușit să se smulgă și să intre în apartament, iar individul a fugit pe scări, spre ieșire.

De la fereastra apartamentului, minora și mama acesteia l-au văzut pe acel individ depărtându-se grăbit, în direcția Pieții Rahova.

Cazul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 - Dosarul nr. 4.133/P/2010.

22 octombrie 2012 - o fetiță de 7 ani

Cele trei agresiuni sexuale, petrecute în perioada 2009 – 2010, au rămas cu Autor Necunoscut. E posibil ca ele să nu fie singurele, pentru că nu întotdeauna copiii au curajul să le povestească părinților ce li s-a întâmplat.  

Cert este că în toamna lui 2012 Stan a ieșit din nou la vânătoare de copii. De data aceasta, el și-a schimbat teritoriul, mutându-se în sectorul 6. Dar modul de operare a rămas același. Că e al lui o certifică, și în acest caz, ADN-ul rămas la locul faptei. 

În ziua de luni, 22 octombrie 2012, în jurul orelor 14:00, minora T. Gabriela (7 ani), elevă în clasa a II-a, se întorcea la domicilul situat în București, sector 6, Aleea Băiuț.
Pe drumul dinspre școală spre casă (circa 200 m), minora a remarcat pe aleea de la bloc, mergând în fața ei și intrând în bloc (prevăzut cu interfon și cartelă de acces, dar nefuncțional), un bărbat necunoscut. Când ea a intrat pe holul blocului, l-a observat pe acel bărbat așteptând în fața liftului. Acesta a întrebat-o la ce etaj locuiește, ea i-a răspuns că la etajul 6, iar el i-a spus că stă la 3 și că o duce el cu liftul.

În lift,  bărbatul a pupat-o pe gură. Au mers cu liftul până la et. 4, au coborât, apoi el a luat-o în brațe și a urcat cu ea spre etajul 5. Pe ultimele trepte, el a coborât-o din brațe și a supus fetița la fapte abominabile (ele sunt menționate în raportul poliței, dar nu pot fi reproduse pentru publicul larg). Agresorul a lăsat apoi fetița să plece, iar el a coborât.

De pe treptele scării dintre etajele 4 și 5 au fost prelevate probe biologice (spermă), expertiza genetică stabilind profilul genetic al autorului, profil ce a fost implementat în S.N.D.G.J. (Sistemul Național de Date Genetice Judiciare). Astfel, s-a stabilit că acesta este identic cu profilul genetic al bărbatului care la data de 02.11.2009 a acostat-o pe minora T. Ioana (cazul  prezentat mai sus).

Pentru acest caz, în care există probe ADN, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost înregistrat dosarul nr. 4.708/P/2012, la acesta fiind conexat și dosarul nr. 10.778/P/2009. 

S-a lucrat, am găsit cazurile vechi ale altui pedofil... 

Ieri, am întrebat public de ce Poliția Capitalei, care avea, încă din octombrie 2012, și imaginea agresorului, dar și ADN-ul acestuia, nu a reușit identificarea și prinderea lui mai devreme? 

Azi, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a răspuns în locul polițiștilor, precizând că, după comiterea agresiunii sexuale din 22.10.2012 (n.r. ultima, din enumerarea de mai sus), au fost efectuate „numeroase acte de urmărire penală în vederea identificării autorului”, după  cum urmează:

1. „Au fost vizionate imaginile surprinse de zeci de camere de supraveghere instalate în zona comiterii faptei.” Să nu vă imaginați că zona aceea e centrul Londrei; e o margine de București, capăt de linie pentru trolee, cu o biserică, două Mega Image-uri și câteva buticuri prin împrejurimi.

2. „Imaginile care surprindeau deplasarea autorului în zona școlii Sfântul Andrei din sectorul 6, aflată în promixitatea locului săvârșirii faptei, au fost difuzate către mass-media, acestea rulând în repetate rânduri, pe toate posturile de televiziune.” Poliția a dat imaginile presei, prin e-mail, dar presa le-a rulat, să ne înțelegem.

3. „Au fost distribuite fotografii ale autorului la unitățile de poliție din București, în vederea prezentării acestora populației.” Și, culmea!, nici de data asta cei de la Poliția Rutieră nu și-au recunoscut colegul...
„La nivelul Poliției Capitalei, a fost întocmit și un plan de acțiune care viza securizarea perimetrului instituțiilor de învățământ din București.”

4. „În perioada 2012 - 2017 au fost efectuate expertize genetice cu privire la 15 persoane ale căror semnalmente sau profil personal corespundeau cu cele ale autorului faptei (profilul genetic al autorului fiind stabilit în urma expertizării unor probe biologice ridicate cu ocazia cercetării la fața locului cu ocazia comiterii faptei). Au fost verificate în bazele de date circa 300 de persoane care corespundeau profilului autorului. Au fost verificate 70 de informații primite de la public sau lucrători de poliție.” De unde rezultă că anchetatorii aveau, totuși, și un „profil al autorului” (diferit de profilul genetic).  

5. „Au fost analizate aproximativ 150 de dosare penale cu obiect similar înregistrate la parchetele din Municipiul București (soluționate sau în curs de cercetare; în urma acestei analize a fost identificată o cauză având ca obiect o infracțiune de natură sexuală cu victimă minoră și autor necunoscut. Cauza a fost preluată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar după efectuarea urmăririi penale împreună cu Serviciul Omoruri, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a unui inculpat în vârstă de 65 de ani (denumit în mass-media „Spionul pedofil”), care ulterior a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea  a șapte infracțiuni de natură sexuală comise față de victime cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani.

Asta-i din categoria „n-am găsit ce căutam, dar am dat de altceva. E bun?” E bun, un caz la fel de uscat, după 6 ani de stat în pod...  „Spionul pedofil” este Ninel Șerbănescu, fost ofițer la Direcția de Informații a MApN care a agresat sexual 9 copii - opt în 2008 și unul în 2014, când a fost și trimis în judecată. 

Că-n 2014 te uiți prin 150 de dosare cu victime minori și vezi că 8 seamănă cu unul proaspăt, e bine! Mai bine mai târziu, decât după prescriere, căci, cu tot cu sporuri, Șerbănescu a încasat 18 ani și 8 luni închisoare. 

Dar Parchetul uită să spună că în 2014 cele două dosare în care fusese găsit ADN-ul lui Stan erau deja conexate. Dar și că-n maldărul celor 150 „soluționate sau în curs de cercetare” mai erau alte două cazuri, care cam semănau... Or fi așteptat anchetatorii să se strângă mai multe?!