ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Populația rezidentă a României se așteaptă să scadă, de la 19,5 milioane de locuitori, cât era în anul 2018, până 13,7 milioane de locuitori în anul 2060, potrivit Institutului Național de Statistică. Conform proiecției, scăderea între 2018 și 2060 ar fi de circa 5,8 milioane de locuitori, informează portalul EduPedu.ro. 

În perioada 2007-2018, populația rezidentă totală a scăzut într-un ritm mediu anual de 0,6%, potrivit studiului. În total, scăderea a fost de 1,41 milioane persoane. Evoluția descendentă nu este surprinzătoare, toate informațiile asupra mișcării naturale și migratorii din ultimii 12 ani arătând un declin bine conturat, arată autorii.

Cea mai mare scădere se manifestă în rândul tinerilor. Ponderea populației rezidente de 15-24 ani, în totalul populației rezidente, a scăzut de la 14,0% (2007) la 10,6% (2018), iar cea a persoanelor de 25-34 ani de la 15,4% (2007) la 12,8% (2018), în timp ce segmentele de 40-44 ani, 45-49 ani și 60-64 ani ale populației în vârstă de muncă au înregistrat ponderi mai ridicate în anul 2018, față de anul 2012, potrivit cercetării.

Autorii acesteia au calculat mai multe scenarii de scădere a populației, în varianta medie de proiectare populația urmând să scadă până în anul 2060 cu cu 29,6%, adică peste 5,8 milioane de locuitori. Ceea ce înseamnă că, în anul 2060, România ar urma să aibă o populație de numai 13,7 milioane locuitori.

Proiecția Institutului Național de Statistică este mai pesimistă decât cea a Eurostat, care arată că populația României va fi de: 18 milioane în 2030; 16,7 milioane în 2050; 14,3 milioane în 2080;
13,3 milioane în 2100.

O altă proiecție citată în lucrarea I.N.S. este cea a O.N.U., care arată că, față de anul 2018, până în anul 2100 populația din România va avea o scădere de peste 39%, situându-se pe locul 5 în Europa de Est, în timp ce Republica Moldova ar urma să ocupe primul loc, cu o scădere a populației de 50,4%: Republica Moldova (-50,4%), Bulgaria (-49,1%), Ucraina (-44,8%), Polonia (-39,3%), România (-39,1%), Slovacia (-29,8%), Ungaria (-29,4%), Cehia (-3,7%). 

Scăderea natalității și creșterea mortalității, pe termen lung, pot avea implicații mult mai profunde în comparație cu migrația internațională, notează studiul Institutului Național de Statistică.

„Implicațiile mai mari ale scăderii natalității, corelate cu nivelul ridicat al mortalității generale, au contribuit și continuă să exercite influențe negative, iar redresarea fenomenelor demografice constituie un proces complex ce poate fi realizat doar prin măsuri specifice, pe termen lung, bazate în special pe creștere economică și ridicarea nivelului de trai, ca elemente care contribuie la schimbarea comportamentului demografic.

Continuarea tendinței de amânare a nașterii unui copil, corelată cu diminuarea treptată a populației feminine fertile, prin intrarea în rândul acesteia a generațiilor scăzute numeric, născute după anul 1990, vor face ca numărul copiilor să nu poată crește spectaculos în viitor.

Îmbătrânirea populației și creșterea incidenței unor boli cronice au determinat, la rândul lor, schimbarea mortalității pe cauze, contribuind la creșterea mortalității generale.

Din cauza fluctuațiilor înregistrate de natalitate și a schimbărilor în structura pe vârste a populației rezidente, numărul de decese, în special la vârstele înaintate, urmează să  crească până în jurul anului 2020, fiind determinate de intrarea în grupele de vârstă de 60 ani și peste a generațiilor numeroase născute în perioada 1945-1955. Apoi, decesele vor fi în scădere datorită intrării în aceste grupe de vârstă a generațiilor născute între 1956-1966, mai reduse numeric. În schimb, după anul 2030, când generațiile „decrețeilor”, născute după anul 1966, vor intra în grupa vârstnicilor, mortalitatea generală va crește din nou”, mai arată raportul publicat de I.N.S. și citat de portalul EduPedu.ro .
 
Cu toate acestea, deși previziunile științifice atrag atenția asupra crizei demografice cauzate de scăderea natalității, demersurile societății civile de promovare a culturii pro-viață sunt întâmpinate adesea cu atacuri din partea presei și a anumitor vectori de opinie din România și de pe Glob.