Referitor la recenta inițiativă a lui Remus Cernea, care propune o lege prin care statul să nu mai finanțeze construcția Catedralei Neamului, Patriarhia Română vine cu precizări.

 

Patriarhia Română arată importanța continuării finanțării publice a construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Referitor la inițiativa legislativă recentă privind modificarea Ordonanței de Guvern nr. 19/2005 privind realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, astfel încât acest proiect să nu mai poată fi finanțat din bani publici, Patriarhia Română face următoarele precizări, potrivit basilica.ro:

 

1. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un vechi proiect de peste 130 ani. După Războiul de Independență din anul 1877, când bulgarii au hotărât construirea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, ca expresie de recunoștință față de soldații căzuți pentru independența Bulgariei de sub Imperiul Otoman, regele Carol I (1866-1914) a promulgat Legea nr. 1750/1884 în care se preciza necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București. Prin aceeași lege, Statul român aloca un buget de 5 milioane de lei pentru construirea acesteia, sumă care reprezenta aproximativ 5% din bugetul țării, însă, din nefericire, începerea lucrărilor a fost amânată. Primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1925-1939), a reluat ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, mai ales după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, ca fiind un deziderat național. În prezent, proiectul a devenit o realitate, construcția este avansată și poate fi finalizată până în anul 2018. Afirmația domnului deputat Remus Cernea că obiectivul Catedrala Mântuirii Neamului nu ar trebui să se mai afle în programul România 100, menit să marcheze, în anul 2018, o sută de ani de la constituirea Statului unitar Român, arată lipsa de respect și de adeziune a domnului Remus Cernea față de istoria și credința poporului român.

 

2. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este o necesitate de ordin practic atât în ceea ce privește spațiul din Sfântul Altar, cât și spațiul destinat credincioșilor. Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, construită în urmă cu peste 350 de ani (1656-1658) ca biserică de mănăstire, având doar provizoriu statutul de catedrală, stabilit de patriarhul Miron Cristea în anul 1925, nu mai corespunde astăzi cerințelor liturgice, pastorale și de reprezentare ale Bisericii Ortodoxe Române. Dacă până în anul 1990 Sfântul Sinod era format doar din 12 membri, în prezent numărul ierarhilor este de 53. În același timp, capacitatea actualei Catedrale patriarhale din Dealul Mitropoliei este de aproximativ 500 de persoane, situație în care numeroși credincioși sunt nevoiți să participe la Sfânta Liturghie aflându-se în exteriorul acesteia, de multe ori în condiții de vreme nefavorabilă.

 

3. Toate catedralele și bisericile mari construite după anul 1990 în alte orașe ale României au primit sprijin financiar de la bugetul central sau de la bugetele locale, potrivit Constituției României (art. 29-30), Legii Cultelor nr. 489/2006, O.G. 82/2001 și H.G. nr. 1470/2002. Autoritățile Statului român au înțeles necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului ca necesitate practică, dar și ca simbol al demnității și unității naționale prin adoptarea în unanimitate a Legii Catedralei nr. 261/2005, precum și ca o reparație morală pentru bisericile demolate sau translate din București pentru a construi în locul lor Casa Poporului. În art. 1 alin. (2) al acestei legi se prevede că fondurile necesare construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita alocărilor bugetare anuale, precum și de organele administrației publice locale. În acest context, aprobarea inițiativei legislative a domnului Remus Cernea ar constitui o discriminare între Catedrala Mântuirii Neamului și orice alt lăcaș de cult, al oricărui cult religios recunoscut din România, sprijinit financiar de către stat. Menționăm că în alte state din lume, marile catedrale s-au construit și cu sprijinul financiar al Statului sau prin acordarea de facilități fiscale pentru societățile comerciale care au contribuit la edificarea acestora. De exemplu, Catedrala Națională din Washington DC (SUA), Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova (Rusia), Catedrala Sfântul Sava din Belgrad (Serbia) etc.

 

4. Viitoarea Catedrală patriarhală sau Catedrala Mântuirii (eliberării) Neamului va fi un obiectiv arhitectural și turistic important pentru București, singura capitală europeană care nu are încă o Catedrală reprezentativă pentru credința majorității locuitorilor săi (două milioane de creștini ortodocși). După cum sume importante de bani au fost alocate de la bugetele de stat centrale și locale pentru Biblioteca Națională, Teatrul Național și Arena Națională, obiective reprezentative din București, deși nu toți cetățenii merg la bibliotecă, teatru sau stadion, tot astfel este justificat și sprijinul financiar de la Stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

 

5. Atitudinea ostilă a domnului Remus Cernea față de noua Catedrală s-a manifestat și în anul 2007 când Asociația Solidaritate pentru libertate de conștiință, condusă pe atunci de dânsul, a pierdut definitiv și irevocabil în fața instanțelor judecătorești o acțiune în contradictoriu cu Patriarhia Română. Ca și atunci, și în prezent citatele trunchiate din legislație au devenit o regulă în slaba argumentare a domniei sale. De exemplu, domnul Remus Cernea ignoră cu bună știință mențiunea explicită din Legea cultelor nr. 489/2006, potrivit căreia Cultele religioase recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului pentru cheltuielile privind … construcții noi (art. 10 alin 6). În schimb, acesta încearcă să deducă din neutralitatea statului (inclusiv față de ideologiile atee) o interdicție a autorităților de a acorda sprijin cultelor recunoscute, potrivit reglementărilor existente.

 

În concluzie, recenta inițiativă legislativă provocatoare a domnului Remus Cernea are ca scop legiferarea de către Parlamentul României a unei interdicții de finanțare a viitoarei Catedrale patriarhale, inițiativă care intră în contradicție cu Constituția României (art. 30) și Legea cultelor nr. 489/2006.