Orbirea spirituală este mai gravă decât orbirea fizică sau trupească, iar vederea cu ochii sufletești se numește credință, le-a spus duminică patriarhul Daniel sutelor de credincioși prezenți pe Dealul Mitropoliei la sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale.

"Evanghelia pe care am ascultat-o astăzi este Evanghelia Duminicii a șaptea după Paști și vorbește despre Vindecarea orbului din naștere. Această Evanghelie este plină de înțelesuri duhovnicești și are ca scop arătarea adevărului că orbirea spirituală este mai gravă decât orbirea fizică sau trupească. Deci Hristos Domnul vindecă un orb din naștere și-l face mărturisitor al credinței în dumnezeirea lui, în timp ce fariseii care vedeau cu ochii trupești erau orbi din punct de vedere spiritual, pentru că nu vedeau lucrările lui Dumnezeu săvârșite prin Iisus și nu îl considera că el ar fi Mesia, adică Hristosul, Unsul lui Dumnezeu", a afirmat patriarhul Daniel, duminică, în predica la Sfânta Liturghie oficiată, împreună cu ierarhii din Mitropolia Munteniei și Dobrogei, conform Agerpres..

Patriarhul a subliniat că vederea cu ochii sufletești se numește credință.

"Deci scopul acesta al vindecării unui orb din naștere este acesta: să transforme un orb din naștere într-un văzător nu numai cu ochii trupești, ci și cu ochii sufletești, iar vederea cu ochii sufletești se numește credință. Credința este o vedere dincolo de timpuri, este o vedere duhovnicească, prin care omul simte prezența lui Dumnezeu în viața sa și în lume. Deci Evanghelia Vindecării Orbului din naștere ne arată că Iisus este lumina lumii, dar el nu dăruiește doar lumină fizică, cum este lumina de la soare, sau lumina ochilor, ci dăruiește și lumina credinței. Credința este lumina vieții, pentru că prin credință omul, creat după chipul lui Dumnezeu și chemat la asemănarea cu Dumnezeu prin Har, ține legătura cu creatorul său", a spus patriarhul.

În cuvântul său, patriarhul Daniel a evidențiat rolul Sfinților Împărați Constantin și Elena, chemați de Dumnezeu la această lucrare prin lumina Sfintei Cruci, la realizarea unității Bisericii Creștine, ca și la abolirea unor legi păgâne care prevedeau pedepse contrare spiritului creștin precum răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea cu focul roșu, a tratamentelor inumane din închisori.

Totodată, acesta a amintit lucrarea Sfântului Împărat Constantin de creștinare a dacilor din zona Daciei, prin trimiterea de misionari în Banat, Oltenia și Muntenia și prin construirea a 40 de bazilici.

Înaltul ierarh ortodox a elogiat rolul Sfintei Elena în găsirea Sfintei Cruci și în influențarea întregii politici creștine a Sfântului Împărat Constantin cel Mare.

"Elena este un model de femeie creștină, de mamă care a contribuit la educația creștină a fiului său și a devenit prin aceasta o icoană a educației creștine", a mai spus patriarhul.

Duminică dimineața, moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, au fost așezate spre închinarea clerului și credincioșilor sub baldachinul din vecinătatea Catedralei patriarhale. În continuare a fost oficiată Sfânta Liturghie în Altarul de vară al Catedralei patriarhale.

Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 21 mai. Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa, Elena, au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți "întocmai cu apostolii".