ascultă articolul

Rostul vieții omului pe pământ este pregătirea pentru viața cerească, a spus Patriarhul României în omilia sa. Cuvintele au fost adresate în cadrul Sfintei Liturghii oficiată de Preafericirea Sa în Salonul Sfinților Români din Reședința Patriarhală, scrie Basilica.ro.

Patriarhul Daniel a explicat că Împărăția Cerurilor nu este mâncare și băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt, fapt pentru care trebuie să ne schimbăm viața, să nu mai trăim egoist și exclusiv biologic, ci să trăim deschis iubirii lui Dumnezeu și ajutorării semenilor noștri.

La această schimbare ne cheamă Evanghelia, deoarece binevestirea Împărăției Cerurilor presupune, după cum a spus Patriarhul nostru, chemare la o remodelare a modului de a gândi, a modului de a viețui în lume, de a fi și de săvârși fapte. Înseamnă să nu ne mai gândim la lumea aceasta.

În acest sens, Preafericirea Sa a evidențiat că Hristos Domnul a unit predica pocăinței, a schimbării vieții cu fapte minunate, vindecătoare și eliberatoare. El întărea astfel cuvântul prin fapta milostivă.

Hristos ne învață ca la predicarea Evangheliei să adăugăm și faptele filantropiei, ale carității. De aceea, încă din primele veacuri, Biserica a avut grijă de bolnavi, de săraci, de călători, de tot sufletul care avea nevoie de ajutor.

Potrivit cuvintelor Patriarhului Bisericii noastre, această lucrare apostolică de propovăduire a Evangheliei lui Hristos, nu numai prin cuvânt ci și prin faptă, a fost împlinită în mod deosebit de sfinți. Despre aceștia, Preafericirea Sa a spus că sunt cei care poartă în ei pe Hristos prin rugăciune și îl arată lumii prin fapte bune.

În a doua parte a cuvântării sale adresată astăzi, 18 iunie 2017, Preafericirea Sa a făcut referire la sfinții din neamul nostru pe care Biserica Ortodoxă Română îi cinstește în această zi, în a doua duminică după Rusalii.

Astăzi pomenim comuniunea sfinților români cunoscuți și necunoscuți, a spus Patriarhul Daniel, pe cei rânduiți în calendar, canonizați, dar și pe cei încă necanonizați. Referitor la acest aspect, a explicat că pe unii dintre ei doar Dumnezeu îi cunoaște și îi va arăta când și cum dorește El sau îi va arăta pe toți în ziua celei de-a doua veniri a lui Hristos. Atunci sfinții ca luminătorii vor străluci; sfințenia din sufletele lor se va arăt și prin trupurile lor înviate și preaslăvite.

Patriarhul României a abordat în cuvântul său și încreștinarea poporului român care s-a făcut pe temelia predicii Sfântului Apostol Andrei și a ucenicilor săi în sud-estul țării noastre, în Dobrogea de astăzi. Urmare a acestui fapt, poporul român s-a format și s-a creștinat lent, dar profund.

Pentru că nu a fost o încreștinare formală, la comandă, ci de la om la om, dezvoltată în același timp cu formarea poporului nostru din daco-geți și romani, creștinismul are rădăcini adânci în sufletul poporului român, a evidențiat Preafericirea Sa.

Afirmația sa a fost fundamentată pe faptul că poporul român nu și-a pierdut credința în pofida numeroaselor încercări prin care a trecut, pentru că istoria ne arată că a rezistat în timpul invaziilor popoarelor migratoare, în timpul multor presiuni prozelitiste ulterioare a altor confesiuni creștine eterodoxe, dar a rezistat și presiunilor ideologice ateiste din timpul comunismului, a conchis Întâistătătorul Bisericii noastre.

În concluzie, prin sfinții români, a evidențiat Preafericirea Sa, poporul nostru are mai mulți mijlocitori sau rugători pentru el în fața Preasfintei Treimi, ca el să-și păstreze credința ortodoxă, să o transmită generațiilor tinere, să cultive sfințenia vieții și fapele iubirii milostive.

Înainte de oficierea Sfintei Liturghii, Patriarhul României a sfințit 200 antimise pentru mai multe paraclise și capele.

Biserica Ortodoxă Română a rânduit, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992, ca în a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt să fie cinstită Duminica Sfinților Români.