ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Joi, 4 aprilie, de la ora 18:00, în Piața Presei Libere, va fi organizată o slujbă de pomenire pentru victimele masacrului de la Fântana Albă de acum 78 de ani.

De-asemenea, într-o premieră în ultimii 75 de ani, vor fi pomeniți și bucureștenii căzuți victime ale bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei, din aprilie 1944.

În evenimentele tragice din 4 aprilie 1944 au pierit aproape 3.000 de bucureșteni, toți civili. Alte 2.000 au fost rănite. Datorită numărului foarte mare de victime, pentru acestea s-a creat un cimitir special, intitulat „4 aprilie”, unde au fost înhumați la vremea respectivă cei uciși în bombardamente. 

Regimul comunist, beneficiar direct al bombardamentelor americane(armata sovietică avansa, atunci, spre România) , a desființat acel cimitir, astfel că victimele nu au nici măcar o cruce în Capitala României. În schimb, aviatorii americani beneficiază de două monumente în Parcul Cișmigiu.

Vă închipuiți, păstrând proporțiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani și la Dresda britanicilor?", se întreba în urmă cu trei ani istoricul Manuel Stănescu, în articolul: Bombardamentul de la 4 aprilie 1944 sau cum au devenit selectivi „bocitorii de serviciu”. Textul poate fi citit aici.

 4 aprilie 1944 a fost doar începutul, capitala fiind bombardată masiv în zilele următoare. Un bilanț statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani și englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoțite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost uciși 5.524 de locuitori, răniți 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistrați. Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parțial 3.473, 401 au fost avariate și au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat și au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numerică, 601 avioane de vânătoare românești și 709 germane. 

Ulterior, orașe precum Brașov sau Drobeta Turnu Severin au fost și ele bombardate de către aviația americană. Jurnalistul Octavian Metoni a scris că scopul bombardamentelor a fost teroarea: „Se știa că va începe o campanie de bombardamente zise strategice, iar autoritățile antonesciene au ordonat mai multe exerciții cu scopul de a obișnui populația cu necesitatea refugierii în mult mai sigurele adăposturi subterane. Dar, așa cum se întâmplă de multe ori, dacă repeți de prea multe ori un lucru, există posibilitatea ca acest lucru să nu mai fie luat în serios. Ceea ce, din păcate, s-a și întâmplat. Deși alarma anti-aeriană a început să sune cam cu o jumătate de oră înaintea atacului, foarte puțini bucureșteni au găsit de cuviință să fugă în adăposturi sau în locuri mai sigure. Acest lucru explică, dar numai în parte, numărul mare de victime. Pe urmă, orașul era plin de refugiați basarabeni, care fugeau înnebuniți de frică din fața înaintării Armatei Roșii. Primăria îi cazase momentan pe foarte mulți dintre aceștia în trenuri garate pe liniile moarte din zona Triaj, cu toate că se știa foarte bine că, în cazul unui atac aerian, zona Gării de Nord și căile ferate în general vor fi primele atacate. De fapt, Aliații și-au atins scopul. Au băgat groaza în autorități și în cetățenii români, care, până atunci cel puțin, nu făcuseră deloc cunoștință cu ororile războiului”.