ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Unul dintre eroii necunoscuți al Primului Război Mondial este un fost contabil și unul dintre numeroșii români care și-au apărat țara cu arma în mână.
 
Grigore Nicolescu s-a născut în satul de olari Ștefănești, de lângă orașul Târgu Cărbunești, județul Gorj. A fost cel mai mare dintre cei șapte copii ai familiei. A rămas fără mamă la o vârstă fragedă și a fost nevoit să-și ajute tatăl la muncile agricole, astfel încât a renunțat la școală în clasa a V-a. Omul care are un rol deosebit de important în viața lui este învățătorul Ion Săftoiu. Acesta l-a determinat să termine clasa a V-a și să se înscrie la examenul de admitere la gimnaziul „Tudor Vladimirescu".
 
Elev inteligent, Grigore este admis cu succes. Continuă, apoi, studiile la Școala Superioară de Comerț din Craiova. În anul 1912, Grigore Nicolescu este încorporat pentru satisfacerea serviciului militar la Regimentul 18 Gorj, fiind trimis la Școala Militară din București, pe care a absolvit-o cu rezultate foarte bune, astfel încât a devenit, la final, ofițer de rezervă cu gradul de sublocotonent.

După ce a terminat armata, a fost contabil la o bancă din Craiova, dar, după mai puțin de un an, a fost mobilizat din nou la Regimentul 18 Gorj, unde a primit funcția de comandant de pluton.
 
„La data de 14 august 1916, sublocotenentul Grigore Nicolescu a trecut la comanda plutonului I al companiei a 6-a a Regimentului 18 Gorj infanterie și a luptat în rândurile lui în bătăliile de la Petroșani, Merișor, Buliga și Pui. La 1 octombrie 1916 i s-a încredințat comanda companiei a 11-a a Regimentului 18 Gorj și tot în aceeași zi a fost rănit de schijele unui obuz inamic, cauzându-i șapte răni", scrie istoricul Vasile Marinoiu în lucrarea „Generalul Grigore Nicolescu", citată de adevarul.ro.

A ajuns până la urmă la spitalul din Ploiești, de unde a trebuit să plece din cauza apropierii inamicului, cu toate că rana nu i se vindecase.
 
„La Râmnicu Sărat a întâlnit rămășițele Regimentului 18 Gorj, din care mai rămăseseră opt ofițeri din 97 și circa 300 de ostași din cei 5200 câți intraseră în război la 15 august 1916. Cu acest efectiv redus, regimentul a ocupat poziție defensivă pe dealul Obârșia", spune Vasile Marinoiu. Grigore Nicolescu a fost avansat la gradul de locotenent și i s-a încredințat comanda companiei I, Regimentul 18 Gorj. A participat la lupte și a împiedicat inamicul să pătrundă în Moldova.

„La data de 24 iunie 1917 a ocupat poziția pe care o organizase și apărase Regimentul 28 infanterie din Divizia a III-a. De la această dată, Regimentul 18 Gorj intră în componența acestei Divizii, care a fost însărcinată să ia ofensiva și să străpungă frontul inamic de la Mărășești, reușind să-i străpungă pe austro-ungari și să-i urmărească spre vest până în Munții Vrancei.
 
În acea ofensivă, locotenentul Grigore Nicolescu a luat, cu ostașii companiei sale, 95 de prizonieri și a fost decorat cu ordinul «Coroana României» și «Panglica de Virtutea Militară» pentru curajul și destoinicia deosebită cu care a condus compania, precum și datorită vitejiei de care a dat dovadă la atacul cotei 107 pe care a cucerit-o. Regimentul 18 Gorj a luat în acea ofensivă 775 de prizonieri", mai arată istoricul Vasile Marinoiu.