ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a declarat, miercuri, în cadrul târgului de carte Gaudeamus, că „sentimentul de român” nu înseamnă nici naționalism exagerat, nici xenofobie, fiindcă nu ridicăm în slăvi pe unii ca să îi coborâm pe alții, informează Agerpres.

Potrivit sursei citate, Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, și-a lansat miercuri, la Gaudeamus, cartea ''Românii. Eseuri despre Unire'', apărută la Editura Școala Ardeleană.

„Ne simțim solidari și pentru că suntem români, sau ar trebui s-o facem, pentru că alte popoare din jurul nostru o fac chiar mai exagerat, mult exagerat decât ne-am imagina noi. Și atunci am vrut să înțeleagă cititorii, mai ales cei tineri, că nu e nicio rușine sentimentul de român, că nu înseamnă nici naționalism exagerat, pentru că naționalismul pe vremea lui Iorga era iubirea de națiune și Iorga ne-a învățat: 'ca să iubești alte națiuni trebuie întâi să îți iubești propria națiune', nu înseamnă nici xenofobie, pentru că xenofobia e ura față de străini și nici șovinism, că noi nu ridicăm în slăvi pe unii ca să îi coborâm pe alții", a afirmat Ioan-Aurel Pop.

El a spus că nu a vrut să vorbească în cartea sa „neapărat despre Unirea românilor din momentul 1918", ci a dorit să dea "o idee legată de ideea de unire, care e general umană".

„Din păcate, cred că multe din greșelile contemporane se petrec pentru că nu ne dăm seama că omul e o ființă socială și că așa am fost lăsați de Dumnezeu să trăim în unire, împreună. E adevărat că unii trăim mai intens locul de naștere, alții localitatea în care trăim, alții, fiindcă suntem informaticieni sau IT-iști, ne simțim solidari cu grupul de meseriași din care facem parte", a explicat Pop.

Președintele Academiei Române a atras atenția că popoarele se răzbună pe cei care vor să le „topească", fie după principiile internaționalismului proletar, fie după acela al globalizării.
 
„Prin urmare, ideile astea firești, dacă circulă firesc, cred că ne unesc întru umanitate. Dar nucleele astea pe care le-a lăsat Dumnezeu în umanitate încă se mai numesc popoare și națiuni. Și, dacă uităm de ele, cădem într-o mare eroare, pentru că popoarele se răzbună pe cei care vor să le topească, fie după principiul 'proletari din toate țările uniți-vă!', cum era odată, fie după principiul globalizării. În globalizare, deocamdată, subiecții cei mai importanți sunt națiunile și popoarele. Și de ele trebuie avut grijă. Iar între cei de care trebuie să avem noi grijă în prim plan sunt românii, pentru că, dacă ar fi alții, ne-am numi chinezi, japonezi, germani sau altceva. Și e frumos să ducem acest mesaj în lume cu toții", a mai spus Ioan-Aurel Pop.