Primăria București a decis să transforme mijloacele de transport în comun în centre de zi pentru oamenii străzii, asta deși plătește în același timp milioane de euro pentru Direcția Generală de Asistenta Socială care ar trebui să-i ajute pe cei fără adăpost și gestionează cantine sociale sau adăposturi.

Mai mulți angajați RATB spun că există un ordin scris emis de Primăria Generală a MinicipiuluI București care îi obligă să permită oamenilor fără adăpost să stea în mjloacele de transport pe timpul zilei, chiar dacă nu au bilet,indiferent de cum deranjează alți călători. Nici măcar la capăt de linie nu sunt coborâți oamenii străzii din tramvaie, autobuze sau troleibuze, deși există prevederi care interzic oricărui călător să circule în buclele de întoarcere.

Angajații RATB au explicat aceste lucruri într-o discuție declanșată luni dimineață la capăt de linie, când un călător a întrebat un vatman de ce permite unui om al străzii să circule cu tramvaiul, deși nu avea bilet și era într-o condiție igienică deplorabilă care făcea imposibilă călătoria pentru alte persoane din pricina mirosului insuportabil.

Fără să știe că și un ziarist asistă la discuție, angajații RATB au explicat că Primăria București îi obligă să transforme mijoacele de transport în comun în refugiu pentru cei fără adăpost.

România liberă prezintă înregistrarea video cu angajații RATB care explică situația, pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la autenticitatea acestei discuții. Însă vom prezenta această discuție într-o manieră care să protejeze identitatea lucrătorilor RATB, pentru ca aceștia să nu fie abuziv sancționați după ce au dezvăluit decizia cel puțin ciudată impusă de Primăria Generală.

Angajații RATB au mai povestit că s-a făcut chiar și o ședință cu șeful de depou care le-a dat dispoziții verbale să nu facă nimic indiferent ce se petrece în tramvai.

”În toate mijloacele de transport în comun suntem obligați să-i ținem. Luați legătura cu primăria, noi avem circulară venită de la primărie. Noi nu îi lăsam, dar primăria a dat o circulară care ne obligă să-i lăsam. Este hârtie semnată. Nici vatmanului nu îi convine să suporte mirosul acela. De asta nu chemăm Poliția Locală pentru că nu vine dacă primăria a dispus asta. Este hârtie, notă venită să procedăm așa”, a declarat o angajată RATB.

Un vatman a explicat că dispozițiile s-au dat și într-o ședință cu șeful de deopu:

”Șeful de depou ne-a spus la ședință să nu avem treabă cu ce se petrece în tramvai. Noi nu avem voie să-i dăm jos. De ce nu l-a dat un călător jos?”.

Prin ordinul scris, Primăria București încalcă chiar propriile ”legi”. Hotărârea Consiliului General al Municipiului București 156 din 23 august 2001 conține prevederi încălcate prin decizia de a transforma mijloacele de transport în comun în refugii pentru persoanele fără adăpost. Articolul 7 interzice călătoria fără bilet iar articolul 8 prevede o interdicție de a transporta materiale care ”provocă neajunsuri altor călători prin mirosuri, prin ardere sau coroziune”.

Transformarea mijloacelor de transport în comun în centre de zi pentru persoanele vulnerabile care nu au un adăpost este o decizie cu atât mai ciudată cu cât Primăria Generală are în subordine o structură foarte stufoasă care e plătită din bani publici tocmai pentru protecție socială.

Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti este structura care ar trebui să se ocupe și de oamenii fără adăpost,nu Regia Autonomă de Transport în Comun. DGASMB are un buget de cel puțin 13,5 milioane de euro. Deși Legea privind liberul acces la informații de interes public obligă toate instituțiile să-și facă public bugetul, DGASMB încalcă legea și nu prezintă datele financiare pentru anii 2015 si 2016, ultimul buget făcut public fiind cel din 2014 când totalul cheltuielilor a fost de 13.513.333 euro.

Așadar, primăria plătește unei structuri un buget uriaș pentru protecție socială, dar transferă o problemă foarte gravă din această zonă către regia de transport. Și aceaste este o problemă minoră în comparație cu alte riscuri care apar ca urmare a deciziei administrației locale de a transforma mijloacele de transport în comun în centre de zi pentru persoanele vulnerabile fără adăpost, potrivit România Liberă.