ACTUALIZARE 16:30 Curtea Supremă a anunțat decizia, în urmă cu câteva minute: „Admite contestația Parchetului și a Anei Maria Nedelcu, desființează încheierea atacată și respinge cererea de extrădare.”

Completul care a luat această decizie este format din judecătoarele: Mera Luciana, Rog Lucia și Lefterache Lavinia.

Ședința de judecată a început de la ora 9:00. Ana Maria Nelecu a intrat în sala Curții Supreme și așteaptă să-i vină rândul. Instanța va decide azi asupra cererii de extrădare a ei în Canada. Decizia este una definitivă și, dacă îi va fi nefavorabilă, ea va fi imediat încătușată, pentru a fi urcată în avion. Nu a vorbit cu copiii ei despre asta. Nici nu se poate gândi că va fi forțată să părăsească România, e o opțiune imposibilă pentru ea. A venit aici, fugind cu copilul din Canada, pentru că a crezut din tot sufletul că acasă va fi protejată. Că autoritățile române o vor asculta și-i vor apăra copilul.

Ȋnainte să-i vină rândul dosarului ei, instanța judecă alte cauze. Un inculpat cere amânare, pentru pregătirea apărării, iar instanța fixează termen pentru 26 septembrie. O avocată care a înșelat o văduvă ce o tocmise să o reprezinte într-un caz de malpraxis, prestează acum muncă în folosul comunității, fiind condamnată cu suspendare. Un individ cercetat în SUA pentru trafic de droguri e arestat în vederea extrădării și solicită eliberarea sub control judiciar. Ana Maria nu e atentă la ce se întâmplă în sala de judecată. Ȋși verifică actele din mapa pe care o ține în brațe și face notițe. De ziua de azi poate depinde tot restul vieții ei.

Când se strigă dosarul, ea merge în fața instanței. Sunt trei femei judecător. Avocatele Anei Maria Nedelcu depun ca probe înscrisuri oficiale. „Nu sunt traduceri legalizate”, constată președinta instanței. „Mergeți și faceți ordine în acte”. Cauza se amână.

 

Când se reia, procurorul de ședință, tot o femeie, prezintă motivele pentru care Parchetul a formulat contestație la „greșita admitere a cererii de extrădare” a Curții de Apel București. De când au început procesele în România, procurorii au fost de partea Anei Maria Nedelcu. Au contestat decizia de arestare a ei, iar azi contestă extrădarea. 

Procurorul de ședință arată că autoritățile din Canada au formulat cerere de extrădare pentru urmărirea penală a Anei Maria, acuzată că a săvârșit infracțiunea de răpire prevăzută de art.382, alin. (1) din Codul penal canadian.

 

„Ȋnsă, potrivit art. 24 din legea 302/2004, extradărea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este învinuită persoana este prevăzută ca infracțiune atât de legea statului solicitant, cât și de legea română. Art. 26 din aceeași lege 302/2004 prevede că extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale, pentru fapte a căror săvârșire atrage, potrivit legii române, o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an.” Ȋn România însă, reținerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimțământul celuilalt părinte, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.        

 

Mai mult, procurorul de ședință arată că, deși statul canadian a solicitat extrădarea pentru o singură faptă, în codul penal canadian lipsirea de libertate și răpirea fiind infracțiuni distincte, judecătorul de la Curtea de Apel București a admis cererea pentru două fapte. 

La rându-le, avocatele Anei Maria Nedelcu au solicitat instanței desființarea hotărârii Curții de Apel și respingerea cererii de extrădare motivând că „judecătorul de fond a extins prin analogie acuzațiile formulate de autoritățile canadiene”. Ȋn plus, la dosar nu există niciun act emis de ministrul Justiției din Canada, ci doar o adresă venită din partea Ambasadei Canadei care nu se poate substitui unei cereri de extrădare. Apărarea a mai invocat și faptul că Anei Maria Nedelcu nu i-a fost asigurat în Canada dreptul la apărare, dar și că, în baza legilor de acolo, mandatul de arestare emis pe numele ei e valabil doar pe o perioadă de un an, dacă el nu este înnoit.

Ȋn ultimul ei cuvânt în fața instanței, Ana Maria Nedelcu a declarat că, în momentul în care a venit din Canada în România, copilul se afla legal în posesia ei. Nu l-a furat și nu l-a luat cu forța. Apoi, după ce tatăl copilului a depus o plângere împotriva ei la poliția din Canada „nu mi s-a adus la cunoștință în niciun fel că ar exista proceduri penale împotriva mea. Canada știa unde sunt și mă putea anunța, ca să pot și eu să mă apăr. O trimitere a mea în Canada ar însemna un prejudiciu ireparabil pentru cei doi copii ai mei. Vă implor să îmi îngăduiți să fiu alături de copiii mei”, le-a cerut ea celor trei judecătoare.

Instanța a rămas în pronunțare. „Să știți că noi nu judecăm oameni, judecăm în spiritul legii”, i-a spus președința completului Anei Maria, la final. Ea e un om. Cei doi copii cu care a fugit din Canada sunt și ei doi pui de om. Iar legile sunt făcute de oameni pentru a proteja oamenii. Altminteri, ele n-ar fi decât o înșiruire de cuvinte, fără niciun rost.

Ana Maria crede, cu toată tăria, că decizia Curții Supreme va fi de partea copiilor ei. Nici nu se poate gândi la altceva. „Pentru mine, o întoarcere în Canada ar fi echivalentă cu o condamnare la moarte. Nu pot să-mi iau în considerare moartea”.

Ana Maria Nedelcu a fugit cu băiețelul ei din Canada în mai 2014, pentru a-l proteja de tatăl căruia instanțele din Quebec îi încredințaseră custodia, în ciuda dovezilor despre abuzurile la care fusese supus copilul în vârstă de 5 ani.

După plecarea lor, tatăl copilului, Sierra Munoz, a depus o plângere la poliția din Canada, iar Curtea din Quebec a emis un mandat de arestare, solicitând autorităților din România extrădarea mamei. La 13 aprilie a.c., în acest dosar, Curtea de Apel București a dispus arestarea provizorie a Anei Maria Nedelcu. 8 zile mai târziu, Curtea Supremă, admițând „contestațiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de persoana extrădabilă”, a dispus „punerea de îndată în libertate” a acesteia.

La 25 mai a.c., Curtea de Apel București a decis extrădarea Anei Marei Nedelcu. Judecătorul care a dat această decizie, Podar Viorel Adrian, este cel care hotărâse și arestarea mamei.