ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Directorul Institutului de Sociologie al Academiei și membru corespondent al Academiei Române, Profesor Ilie Bădescu, vorbește despre energiile și mișcările din Anul Centenarului, într-un interviu acordat lui Victor Roncea pentru Bursa. 
 
„Mișcări ca cele din 10 august sunt nutrite de energii care vin dintr-o direcție opusă spiritului marilor transformări și evenimente de acum 100 de ani. Acum 100 de ani, mulțimile veneau spre ființa neamului cu evlavie, cu spirit de sacrificiu, pregătite spre jertfă, încrezătoare și altruiste, mișcate de pasiuni înălțătoare... Părțile erau solidare în jurul unui ideal și deci a unei mari idei, idealul și ideea de unitate a neamului. Prin contrast, mișcările de stradă, ca cele de azi din România, de ieri din Grecia, din Ucraina, de alaltăieri în țările din Cornul Africii, din Spania, Italia etc., atestă o trăsătură comună: frenezia mâniei (K. Jowitt le-a și denumit movements of rage, mișcări ale mâniei, mulțimi furioase), cu polari¬zări puternice, care, odată stârnite, se autoîntrețin prin impulsul unor sloganuri, variind în funcție de conjuncturile locale, dar și de vectori meniți să electrizeze mulțimea parcă pregătită pentru pasiuni violente”, explică Profesorul Bădescu. 
 
„În zilele noastre, stricăciunea și lucrarea deformatoare aplicată ordinii divine a toată existența și zidirea se propagă, o repet, sub forma unor stihii precum: a) stihia banului care a făcut din societățile omenești libere societăți îndatorate și deci înrobite băncilor; b) stihia mulțimii orbite, zguduită de o rebeliune incontinentă, care o face inabilă să mai distingă binele de rău, pe Iisus de Baraba; c) "demența digitală", dezvăluită prin grozăviile ei planetare de Spitzer; d) revoluția sexuală cu toate deviațiile care pot îngropa sufletul iubitor în impulsul idolatriei sexuale, a unui hedonism devastator care o readuce pe soclul idolilor postmoderni pe binecunoscuta Venus vulgivoga; d) corectitudinea politică prin care se derulează cea mai crâncenă bătălie împotriva logosului și deci a rațiunilor divine din cele firești (create) și din cele zidite de Dumnezeu; e) antigenia, care atinge proporții înspăimântătoare ale unuia dintre cele mai monstruoase războaie contra pruncilor nenăscuți (între 1958 și 2015, deci în 57 de ani, în România, au fost uciși în pântece peste 20 de milioane de prunci, arătând indirect ce declin a înregistrat în România sentimentul dăinuirii neamului. Când ai o asemenea deflagrație de pruncucideri ai dovada prăbușirii spre stingere a sentimentului dăinuirii. Acele mame nu mai vor dăinuirea familiilor lor de vreme ce consimt așa de grabnic și cu totul patologic să-și omoare pruncul nevinovat și neajutorat în pântece, transformându-și pântecele din loc al zămislirii în loc al înmormântării). Toate acestea și alte stricăciuni fac din știința mărturisitoare un imperativ divin și deci o chemare la mucenicie și martiriu pentru adevărul creației” afirmă Ilie Bădescu în interviul pe care îl puteți citi în întregime AICI.