ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Identitatea românească este (re)configurată de credință, limbă, țară, familie și strămoși, astfel încât pentru milioanele de români aflați acum în afara granițelor României toate aceste elemente identitare sunt componente fundamentale ale unei geografii sacre păstrate în suflet și în amintire, a declarat, în cadrul unui interviu publicat de Ziarul Lumina, profesorul Nicu Gavriluță de la Facultatea de Filosofie și Științe Social- Politice a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

În ceea ce privește cercetările sociologice despre ceea ce înseamnă „a fi român”, profesorul Nicu Gavriluță a prezentat rezultatele unui studiu realizat în perioada 2015-2017, pe un eșantion de 56.000 de subiecți (peste 18 ani) din 34 de țări ale Europei Centrale, de Vest, Nord și de Est. Reamintim că duminică, 26 mai, sărbătorim în acest an Ziua Românilor de Pretutindeni.

„La întrebarea „Ce înseamnă pentru dvs. să fiți român astăzi?”, răspunsurile au configurat următoarea situație. A fi român înseamnă a fi creștin, a vorbi limba română, a te naște în România, a aparține unei familii românești și a-ți prețui strămoșii. Identitatea românească este (re)configurată de credință, limbă, țară, familie și strămoși. Pentru milioanele de români aflați acum în afara granițelor României, toate aceste elemente identitare sunt componente”, a explicat Nicu Gavriluță.

Totodată, profesorul Nicu Gavriluță a precizat că nu putem fi cetățeni europeni cu valori europene, dacă nu suntem, înainte de toate, cetățeni români cu valori românești. 

„Este o alchimie secretă între cele două, una care poate să confere echilibru valoric între național și universal”, a subliniat Nicu Gavriluță.

Întreg interviul realizat cu profesorul Nicu Gavriluță este disponibil pe site-ul Ziarului Lumina.