Când DNA a trimis în instanță dosarul pompierilor care s-au prefăcut că fac verificări în Club Colectiv, Tribunalul Militar București a devenit un soi de Dom al Invalizilor. Zeci de răniți din Colectiv au luat cu asalt registratura, pentru a se înscrie ca părți civile în dosar, înainte de începerea procesului, așa cum prevede procedura. Pentru că doar cei care sunt părți civile pot obține dezdăunarea într-un proces penal. Arși în incendiu, bandajați și încă suferinzi, s-au mobilizat unii pe alții prin rețelele de socializare, pentru că onor DNA, deși avusese datoria să le aducă la cunoștință acest drept, uitase să o facă. A fost nu doar lipsă de respect, ci și unul dintre motivele pentru care acel dosar s-a întors la DNA, pentru refacerea urmăririi penale.

Ȋn urma incendiului din Colectiv, 26 de persoane au decedat în club. Alți 184  de oameni au ajuns la spital în acea seară, aduși cu ambulanțele, dar și cu taxiuri, mașini personale sau de ocazie. „146 de pacienți au rămas internați”, se precizează în raportul întocmit de Departamentul pentru Situații de Urgență la 14 ianuarie 2016. Dintre acești pacienți, 38 au încetat din viață. Avem deci 64 de victime decedate și 146 de victime care au suferit vătămări corporale, dintre care 108 vătămări corporale grave, ce au necesitat internarea.

Parchetul General a trimis dosarul în instanță, la Judecătoria Sectorului 4, în Joia Mare. Și, cu toate că în acest moment rechizitoriul ar trebuie să fie public (conform legii, în forma anonimizată), a trecut o săptămână de atunci, iar actul de acuzare are caracter secret. Ironic, pe tot parcursul urmăririi penale, dosarul a avut un caracter semi-public. 

Ȋntr-un rezumat al rezumatului postat pe site-ul Parchetului General ni se spune că „incendiul din seara zilei de  30 octombrie 2015 (...) a condus la decesul a 64 de persoane și, totodată, la vătămarea corporală a unui număr mare de persoane.” Ce înseamnă „număr mare”? Când e vorba de o tragedie, 10 e un număr destul de mare? 50? 100? Dar 146?

Era de datoria procurorilor să identifice toate acele victime care au suferit prejudicii materiale sau morale în urma incendiului din Colectiv. Mai ales că anchetatorii au trimis în judecată cinci inculpați, plus două societăți responsabile civilmente, pentru „săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, în formă agravată”, dar și pentru „vătămare corporală din culpă, în formă agravată”, prev. de art.196 alin.3 și 4 din Codul penal. Este vorba de vătămarea corporală care s-a produs „față de două sau mai multe persoane”, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități, și care a provocat o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane sau un prejudiciu estetic grav și permanent. Conform Codului Penal, pedeapsa este închisoarea de la 8 luni la 4 ani sau amendă.

Vătămare corporală din culpă, în formă agravată, este și un accident de circulație în care sunt răniți doi pasageri din cealaltă mașină. Categoric, tragedia din Colectiv are cu totul alte proporții. Iar ele nu puteau fi stabilite decât prin precizarea numărului de victime și prin descrierea exactă a tuturor consecințele produse prin săvârșirea acestei infracțiuni. 

O parte din victimele incendiului din Colectiv, care au fost chemate la Parchetul General pentru a fi audiate ca martori, au depus atunci și o cerere, pentru a se constitui părți vătămate și părți civile în dosar. Ȋn mod ciudat, numele lor lipsește acum din lista publicată de Judecătoria Sectorului 4.   

„În cauză s-au constituit părți civile un număr de 139 de persoane, 11 unități spitalicești și 5 instituții”, se spune în rezumatul rezumatului rechizitoriului, dat publicității de Parchetul General. De fapt, dacă despre același dosar este vorba, sunt 136 de persoane, 13 spitale și 4 instituții constituite părți civile. Marea majoritate a persoanelor sunt rudele celor decedați în incendiu (părinții a două dintre victime nu figurează însă pe lista părților civile). Dintre persoanele care au suferit vătămări corporale în incendiul din Colectiv, pe acea listă nu se află decât TREI nume. Ce s-a întâmplat cu restul, până la 146?! Doar procurorii știu.

Ȋn același mod au procedat și cei din DNA, în dosarul pompierilor care care s-au prefăcut că fac verificări în Club Colectiv. Iar judecătorul de cameră preliminară a stabilit că procurorii nu au procedat corect. „Organele judiciare (procuror, judecător) au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, iar constituirea de parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. (...) Ȋn cadrul urmăririi penale, părțile, subiecții procesuali penali, precum și alți subiecți procesuali (persoane care au anumite drepturi și obligații în procedurile judiciare penale, precum succesorii persoanei vătămate) sunt titulari de drepturi și obligații garantate potrivit normelor de procedură penală, a prevederilor constituționale și a tratatelor la care România este parte (art. 1 C.pr.pen.)”, sublinia judecătorul Constantin Udrea în motivarea deciziei Curții Militare de Apel București.

La data întocmirii acelui rechizitoriu, în cauză erau constituți parte civilă părinții unei singure victime. Cererea lor fusese înregistrată chiar în ziua finalizării actului de acuzare: 2 decembrie 2015. De altfel, dezinteresul anchetatorilor față de acest subiect reiese și din faptul că, deși până la data trimiterii dosarului în judecată fuseseră înregistrate 59 de victime, în rechizitoriu se menționează că „incendiu a avut drept consecință decesul a 32 persoane (la momentul sesizării)”.

„Organul de urmărire penală nu s-a preocupat în sensul obligațiilor rezultate din art.19-20 C.pr. pen. de a identifica persoanele vătămate sau succesorii acestora, pentru a le aduce la cunoștință dreptul de a se constitui părți civile în cadrul procesului penal; demersurile efectuate inițial pentru identificarea persoanelor decedate și a celor internați medical după incendiul din 30.10.2015 (v. filele 180 - 183) nu au fost finalizate, conform normelor de procedură, încălcându-li-se acestora dreptul de a-și apăra interesele în cadrul procesului penal”, se subliniază în motivarea Curții Militare de Apel. „Ȋmprejurarea că persoanele vătămate se pot constitui părți civile până la începerea cercetării judecătorești nu poate fi interpretată în sensul în care acele persoane cu interese proprii nu sunt chemate de procuror la urmărirea penală pentru a arăta dacă înțeleg să participe în cauză ca persoane vătămate, calitatea procesuală care îi conferă drepturi specifice pe linia acțiunii penale, inclusiv în ceea ce privește promovarea căilor de atac, sau ca părți civile.”

Nesocotirea acestor drepturi a fost unul dintre motivele pentru care dosarul s-a întors la DNA. Ȋn cazul dosarului instrumentat de Parchetul General, aflat acum pe rolul Judecătoriei Sectorului 4, procurorii au fost selectivi: au păstrat pe listă rudele celor decedați, excluzându-i pe răniți. Repet, chiar și pe aceia care făcuseră cereri scrise pentru a se constitui ca parte civilă. Ȋn acest caz, judecătorul de cameră preliminară e cel care va stabili dacă procurorii au procedat sau nu corect. 

Ieri după-amiază, a venit vestea că DNA a trimis în judecată al treilea dosar din seria Colectiv, cel în care este acuzat fostul primar al sectorului 4, Piedone. „Pentru prejudiciile morale și materiale suferite ca urmare a tragediei din data de 30 octombrie 2015, ce a avut loc în clubul Colectiv, în perioada noiembrie 2015 – aprilie 2016, un număr de 90 de persoane au depus cereri scrise de constituire de parte civilă, dintre care 27 sunt persoane care au suferit vătămări (răni, arsuri etc) în urma incendiului din club, iar 63 sunt moștenitori/succesori ai celor decedați”, se spune în comunicatul DNA.   

 De fapt, ca să fim corecți, cel puțin 53 de „persoane care au suferit vătămări (răni, arsuri etc) în urma incendiului din club” au depus cereri scrise în acest dosar pentru a se constitui părți civile. Iar 63 de „moștenitori/succesori ai celor decedați” înseamnă doar jumătate din aparținătorii victimelor care și-au pierdut viața în incendiul din Colectiv.

Justiția nu se face pentru sine, justiția ar trebui să se facă pentru oameni. Iar dreptatea este un principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile. Fiecare victimă este importantă. Fiecare părinte care și-a îngropat copilul trebuie tratat cu respectul cuvenit. Nesocotirea lor, într-un demers care în final ar trebui să le aducă dreptatea, este ea însăși o mare nedreptate.