Care o fi diferența între "înfieratul cu mânie proletară" instalat de aparatul opresiv bolșevic cu niște decenii în urmă și mânia cu care și-au înfierat țara înșii ăia mai puțin proletari în Parlamentul European, cu doar niște zeci de ore înainte ca la Roma să se dea patalama pentru o Europă divizată în stăpâni și lachei?

Oare era gata pusă în agendă sau a izvorât din nevoia lor proprie de a demonstra că sunt "devotați trup și suflet luptei pentru…a urca pe cele mai înalte culmi…victoria finală a…” bla-bla? "Ieniuei”, Mony, o să vă bucurați că ați fost și voi niște ospătari la masa ălora care decid cine-i șăf și cine servant?

Apropos, rezoluția aia de sancționare a României prin tăierea de fonduri pe care o propuneai ți-a ieșit? Sau a fost năvala cea slugarnică prea aprinsă și nemintoasă, de te-au atenționat ăia că nu există legislație pentru specificul situației, Mony? Liceanule, tu ce mai faci? Tot cu bancuri sovietice, tot cu bancuri sovietice? Se mai schimbă părul, vorba aia, dar năravul…ba!
 

Gâștele romanilor cică au măcănit de zor ca să salveze Cetatea. Și ale noastre măcăne. Din păcate, însă, doar aparent ca s-o salveze. Om vedea ce ne aduc drumurile dinspre Roma. Până una-alta, eu unul sunt hotărât să rezist la un astfel de "#rezist”. Și la orice altceva ar fi să vie!