România poate asigura apa minerală necesară țărilor din Europa timp de 25 de ani continuu, din punct de vedere al potențialului de apă minerală existent în solul țării, de calitate foarte bună, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, directorul general al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), Radu Dumitru.

Acesta a menționat că rezervele de apă minerală ale României sunt foarte mari, în condițiile în care acoperă cam 60% din volumul de apă minerală existent la nivelul Europei. Astfel, statul român se află în negocieri avansate cu un fond de investiții din Liban, care vrea să importe o cantitate mare de apă minerală, dar și cu alte state arabe care au nevoie de apă, potențialul de export al României fiind foarte mare.

Radu Dumitru susține că unul dintre obiectivele SNAM pentru acest an este acela de a achiziționa propria fabrică de îmbuteliere a apei minerale, cu credit bancar sau cu fonduri europene. De asemenea, șeful SNAM a arătat că societatea vinde apă minerală către îmbuteliatori cu aproape 4 bani pe litru și ajunge la consumatori, la raft, cu circa 1,5 lei litrul.

Potrivit acestuia, costul ridicat al apei minerale în România este unul dintre motivele pentru care se consumă apă controlată în cantități reduse.

"Rezervele României de apă minerală sunt foarte mari, în condițiile în care acoperă cam 60% din volumul de apă minerală existent la nivelul Europei. Din cantitatea disponibilă în România se extrage cam 70%. Cu alte cuvinte, România poate asigura apa minerală necesară timp de 25 de ani continuu, ca și potențial de resursă de apă minerală, de calitate foarte bună. Pe lângă izvoarele aflate deja în exploatare, în prezent avem în cercetare 10 perimetre, spune Radu Dumitru.

Agerpres: România exportă apă minerală în prezent? 

Radu Dumitru: România are un mare potențial de export. În prezent sunt câteva companii care îmbuteliază apă minerală, care și exportă. Volumul la export se situează undeva la 3-4% din volumul de vânzări, care ar însemna aproximativ 2 milioane de metri cubi de apă, foarte puțin comparativ cu cât se vinde la nivel național. În ceea ce privește Societatea Națională a Apelor Minerale, ca strategie pentru perioada următoare, s-au făcut multe demersuri la nivel guvernamental pentru a exporta apă minerală. Am participat la foarte multe întâlniri cu reprezentanți din China și Qatar, care au un mare interes să cumpere apă din România. Potențialul de export al României este foarte mare. Se lucrează la forma de export, la forma de a vinde apa. Noi, ca Societate Națională a Apelor Minerale, asigurăm o apă minerală de calitate și o păstrăm bine din punct de vedere al calității. În prezent ne aflăm în stadiul de negocieri cu țările arabe, care au nevoie de apă.

De asemenea, ne aflăm în negocieri avansate cu un fond de investiții din Liban, care vrea să importe 100.000 de metri cubi pe lună. Cantitatea este mare, în prezent discuțiile referindu-se la modalitatea de export. Până în prezent, Societatea Națională a Apelor Naturale s-a ocupat doar de exploatarea apei minerale din pământ și comercializarea acesteia către societăți care îmbuteliază. Principalul scop al nostru este de a păstra calitatea apei și cantitatea extrasă. Când spun cantitatea de apă, mă refer la potențialul sursei. După descoperirea unui izvor, cercetarea durează aproximativ doi-trei sau cinci ani. În acest timp trebuie să vedem care este potențialul real, natural, de curgere al acelui izvor sau de exploatare al acelui izvor. Dacă scoatem mai multă apă, izvorul se surpă în interior. Trebuie găsită o cantitate optimă pentru a exploata sursa.

Până în prezent, Societatea Națională a Apelor Minerale nu a îmbuteliat apă minerală, nu are fabricile ei. Există intenția de a cumpăra fabrici din piața liberă pe potențialul unui izvor, iar statul să îmbutelieze. Pentru export sau proiecte sociale cred că este momentul ca și statul român să poată îmbutelia, să poată exporta această apă. Unul dintre proiectele pe termen scurt este acela ca statul să aibă propriile fabrici de îmbuteliere. 

Care sunt obiectivele pentru 2016? 

Radu Dumitru: Programul meu managerial este ca, în 2016, să fie implementat acest obiectiv în ceea ce privește fabricile de îmbuteliere. Sunt două variante de finanțare pe care mergem în paralel: fonduri europene (să construim o fabrică) și achiziția de pe piața liberă de fabrici care s-au închis din cauza unui management deficitar. De exemplu, brandurile Biborțeni și Bodoc au dispărut din piață. Sunt branduri care s-au pierdut din cauza unui prost management și a neadaptării tehnologiei la zilele noastre. Sunt aproximativ 20 și ceva de firme cărora le vindem apă minerală naturală. Multe firme de îmbuteliere s-au înființat după 1990 — au luat și brandurile respective, care au fost ale statului, și le-au înregistrat.

Pe piață mai există apă de masă și apă de izvor care au cucerit oarecum piața, datorită prețului redus. În cazul apei de masă se fac analize complexe la început, sortimentul respectiv intră în piață, apoi, o dată pe an, se mai cere un set de analize, în timp ce pentru apa minerală naturală analizele se fac zilnic, săptămânal, lunar, anual.

Aveți un buget de investiții pentru acest an? 

Radu Dumitru: Bugetul de investiții pentru un an este maximum 200.000 de euro. Ne trebuie doar pompe, împrejmuiri, sistem de monitorizare. Cea mai mare investiție la noi este o mașină de teren pentru a merge prin munți după izvoare. Avem o societate care produce bani, fără să cheltuim foarte mult.

Vrem să cumpărăm o fabrică, eventual cu fonduri europene. O unitate de îmbuteliere, în funcție de potențialul sursei pe care o avem ar costa între 3 și 15 milioane euro.

La ce ar trebui să fie atent consumatorul când cumpără apă minerală? 

Radu Dumitru: Românul nu are obiceiul de a se uita pe etichetă. Întotdeauna s-a orientat după preț. Dacă produsul are un preț mic îl cumpără. Consumatorul ar trebui să fie atent în primul rând la calitate: să fie apă minerală naturală, nu apă de masă. De asemenea, pe etichetă trebuie să fie menționată sursa, unde se îmbuteliază apa, dar și compoziția fizico-chimică. Fiecare tip de apă din România are în compoziția sa anumite elemente pe care altă apă nu le are. Eu, spre exemplu, la două-trei luni schimb tipul de apă pe care o consum, deoarece una este bogată în fier, calciu, iar alta în magneziu și alte minerale. Pe etichetă ar trebui să fie menționați 10 — 15 indicatori fizico-chimici sau microbiologici.

O apă cu cât este mai săracă în minerale, cu atât este mai aproape de apa de masă, apa potabilă. Cu cât este mai bogată în minerale, cu atât se îndreaptă către apa de izvor, iar dacă depășește un număr de cel puțin 10-15 minerale în componență, devine apă minerală naturală. Apa de izvor se situează undeva între apa de masă și apa minerală.

Citiți AICI integral interviul