ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Comisia Europeană a publicat, zilele trecute, rezultatele preliminare ale celui mai recent Eurobarometru, „Opinia publică în Uniunea Europeană”. 

Realizat în luna noiembrie 2016, în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, acest Eurobarometru este primul după referendumul prin care britanicii au votat pentru ieșirea din UE a Regatului Unit. El suprinde, de asemenea, și starea de spirit existentă după atentatele teroriste care au avut loc în vara anului trecut în Franța (Nisa, Magnanville, Saint-Étienne-du-Rouvray) și Germania (Wurzburg, Ansbach).

Per total, 36% dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană. Acest procent este ceva mai mare decât cel al europenilor care au încredere în parlamentul lor național (32%) sau în guvernul lor național (31%), arată rezultatele Eurobarometrului. 

După instalarea guvernului Cioloș, a scăzut imaginea pozitivă a UE

Cei mai mulți dintre europeni au o imagine neutră a Uniunii Europene, într-un procent (38%) ce rămâne neschimbat, pentru a treia oară consecutiv (din primăvara anului 2015). Cei mai mulți europeni „neutri” sunt printre cetățenii din Spania (51%) și Letonia (50%).

Singurii care au o imagine negativă a UE (47% - la fel ca și în primăvara anului trecut), sunt grecii.
 

În șapte țări, UE evocă în primul rând o imagine pozitivă: Irlanda (55%), Polonia (51%), România (50%), Bulgaria (49%), Portugalia (48%), în Luxemburg (47%), dar și în Regatul Unit (34%).

Conform datelor Eurobarometrului, procentul repondenților care au o imagine pozitivă a UE a crescut cel mai puternic în România. 

Ȋn toamna lui 2015, procentul românilor care aveau o imagine pozitivă despre UE era de 57%. După câteva luni de la instalarea guvernului Cioloș, în primăvara lui 2016, procentul a scăzut la 42%, iar în toamna trecută a crescut din nou, cu 8 puncte procentuale.

67% dintre români sunt optimiști cu privire la viitorul UE

Deși 73% dintre europeni au o imagine bună sau neutră despre UE, doar 40% cred că vocea lor contează în Uniunea Europeană. Procentele cele mai mari s-au înregistrat în Suedia (67%), Danemarca (64%), Olanda (58%), Belgia (57%), dar și în Finlanda, Austria și Germania (55%). 

Ȋn România, 47% dintre cetățeni cred că vocea lor contează în UE. Cei mai sceptici în privința asta sunt grecii (15%).
 

Jumătate dintre europeni sunt optimiști cu privire la viitorul UE (50%, procent neschimbat din primăvara anului 2016), în timp ce 44% sunt pesimiști, iar 6% „nu știu”. 

Optimismul este mai pronunțat în Irlanda (77%), Lituania (70%), Malta (67%) și România (67%). Pesimiști cu privire la viitorul UE sunt grecii (68%), francezii (56%), ciprioții (56%), britanicii (51 %) și italienii (50%). 

În Germania, optimismul este moderat, 50% dintre repondenți având încredere în viitorul UE, iar 45% - nu.

Deși procentul celor optimiști este mare în România, el a scăzut cu 3 puncte procentuale față de primăvara anului trecut.

Două treimi dintre europeni se simt cetățeni ai UE. Iar mai mult de trei sferturi cred asta în Luxemburg (92%), Malta (82%), Portugalia (79%), Spania (79%), Finlanda (79%), Polonia (78%), Irlanda (78%) și Germania (77%). 

Ȋn comparație, 67% dintre români și doar 50% dintre bulgari spun că se simt cetățeni ai Uniunii Europene.

Din primăvara anului 2016, Grecia este singura țară în care sentimentul de cetățenie europeană nu e împărtășit de majoritatea populației (53%).

55% dintre români sunt pentru moneda unică - euro

Opt din zece europeni susțin „libera circulație a cetățenilor UE care pot trăi, munci, studia și face afaceri oriunde în UE”. 

77% dintre români susțin libera circulație (față de 81% - media europeană). Opoziția la libera circulație este cea mai puternică în Austria (29%), Marea Britanie (24%) și Italia, Danemarca și Belgia (20% - fiecare).

Aproximativ trei sferturi dintre europeni sunt în favoarea unei „politici de securitate și apărare comună a statelor membre ale UE” și pentru „o politică energetică comună a statelor membre UE”. 

Șapte din zece spun că susțin „o politică europeană comună în domeniul migrației” și „o politică externă comună a celor 28 de state membre ale UE”. 

59% dintre europeni sunt în favoarea unei „piețe digitale unice în cadrul UE”, și 58% - pentru o „uniune economică și monetară europeană cu o monedă unică - euro”, în timp ce 53% dintre respondenți susțin „un acord de liber schimb și de investiții între UE și Statele Unite ale Americii”. 

Pro „uniunii economice și monetare europene cu o monedă unică - euro” sunt, cu cele mai mari procente, cei din Luxemburg (87%), Irlanda (85%), Slovenia (85%), și Estonia, Germania, și Slovacia (81% - fiecare). 

În afara zonei euro, această opinie este majoritară în  trei țări: România (55% „pentru”, față de 35% „împotrivă”), Ungaria (52%, față de 41%) și Croația (52%, față de 43% ). 

Tot în afara zonei euro sunt situate însă și cele șase țări în care majoritatea respondenților se declară împotriva monedei unice: Republica Cehă (72% - „împotrivă”), Suedia (69%), Regatul Unit (67 %), Danemarca (64%), Polonia (57%) și Bulgaria (50%).

N.r. - Ȋn România, sondajul a fost realizat de CSOP, în perioada 5 – 14 noiembrie 2016, pe un eșantion de 1.005 persoane.