Jurnalistul Dan Andronic a publicat în Evenimentul Zilei biografia secretă a generalului SRI Florian Coldea, subliniind că „una din necunoscute este modul în care a ajuns favoritul președintelui Băsescu”.

„Ascensiunea ex-prim-adjunctului SRI a fost determinată de participarea sa în cadrul operațiunii de recuperare a ziariștilor răpiți în Irak. Deși nu a fost printre cei trimiși în teren din prima clipă, Traian Băsescu, președinte al României, l-a remarcat în ședințele celulei de criză care se reunea la Cotroceni. La acel moment, Florian Coldea avea o funcție de conducere în cadrul Brigăzii Antiteroriste. A ajuns în Irak, unde a colaborat cu fostul ofițer SRI Daniel Dragomir și cu generalul SIE Isac, care se aflau la fața locului de la începutul crizei ostaticilor, și așa s-a remarcat în fața Președintelui. Rezolvarea crizei i-a adus și prima promovare în ochii lui Traian Băsescu, care a văzut în el un posibil înlocuitor pentru generali din era lui Ion Iliescu. Președintele l-a făcut DIRECT prim-adjunct al directorului SRI, o perioadă scurtă fiind ca interimar director al Serviciului. O avansare incredibilă!”, scrie Dan Andronic.

Ce l-a propulsat pe Coldea în fruntea SRI? Găsim răspunsul în dezvăluirile făcute de Ciprian Nastasiu în cartea sa, „Prădarea României”.

Pe atunci procuror DIICOT, Ciprian Nastasiu instrumenta dosarul lui Omar Hayssam. După eliberarea jurnaliștilor răpiți în Irak (22 mai 2005), Nastasiu a menținut contactul cu persoanele de legătură din poliția și securitatea irakiană, precum și cu unele Puncte de Contact Americane (PCA).

„Atât de irakieni, am auzit o poveste incredibilă, dar nu șocantă despre târgul care îi avusese drept obiect pe ostaticii români”, povestește Ciprian Nastasiu, în cartea sa. „Știam că jurnaliștii fuseseră eliberați pentru o sumă semnificativă, însă nu avusesem niciodată motive să mă concentrez pe acest detaliu. De la o excelentă sursă de informații irakiană am aflat că suma se situa între 12 milioane și 13 milioane de euro, iar aceasta a fost confirmată de mai multe persoane din eșaloane diferite ale complexului militar și de securitate din Bagdad.

Ȋntorsătura consta în faptul că, potrivit irakienilor, răpitorii au primit 9 milioane de euro, nu 12 milioane sau 13 milioane de euro. (Aproximativ 4 milioane de euro au fost delapidați.) Cum eu făceam parte dintr-o delegație «oficială» cu competențe de investigație, oficialii americani au presupus că deja cunoșteam povestea banilor lipsă!

Știam că banii veniseră dintr-un fond special, administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent, general și director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați, asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu 3-4 milioane de euro, pe drumul către locul unde trebuia plătită răscumpărarea. 

Poate că grupul de criză estimase costurile guvernului român - care dura deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară - la 3-4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces și au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele. 

Celulă de criză era formată din președintele României și din cei responsabili de serviciile secrete – Radu Timofte, director SRI, Gheorghe Fulga, director SIE, și Virgil Ardelean, director DGIPI. Însă directorii nu participau de fapt la întâlniri. Cu siguranță că această «acțiune» ar fi putut fi dusă la îndeplinire fără știrea lor. Cu toate acestea, nimic, vreau să spun nimic semnificativ în chestiunea ostaticilor, nu a avut loc fără știrea și permisiunea expresă a președintelui țării. (...)

Această chestiune ar putea fi clarificată doar de cei care au administrat fondul de răscumpărare și atunci când mărturiile legate de negocieri vor fi declasificate de partea română. Negocierile și suma plătită au fost clasificate de președintele Băsescu pentru 50 de ani. Nu am avut acces la documente; de la bun început mi-a fost refuzat accesul la partea clasificată a activității celulei de criză.

Celor implicați li s-ar putea însă cere să depună mărturie sub jurământ, în fața unei comisii parlamentare, de exemplu. Nu poate fi exclusă nici varianta în care armata SUA ar putea pune la dispoziție toate informațiile interceptate de ea, iar o surpriză ar putea apărea chiar și partea irakienilor”, susține Ciprian Nastasiu.