Violența în rândul tinerilor este o cauză de îngrijorare în majoritatea țărilor din lume. Strategia regiunii Organizația Mondială a Sănătății Europa „Investing in children: the European child and adolescent health strategy 2015–2020” situează intervențiile destinate prevenirii violenței și abuzului emoțional asupra copiilor și adolescenților ca una din prioritățile de intervenție. 

În acest sens, OMS recomandă țărilor membre evaluarea magnitudinii violenței ca problemă de sănătate publică la elevi și a factorilor de risc în relație cu aceasta, conform modelului ecologic, conform rezoluției Adunării Mondiale a Sănătății WHA 49.25/1996.

Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate a realizat un studiul național care a avut ca obiectiv general evaluarea magnitudinii și a gravității violenței în rândul elevilor.

În cadrul studiului, care a fost coordonat metodologic de către Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj și implementat de către specialiștii din DSP - urile teritoriale, au fost investigați prin metoda chestionarului un număr de 4.612 elevi.

Concubinajul părinților favorizează violența copiilor

În ceea ce privește violența, relațiile cu membrii familiei sau cu alte persoane din proximitate sunt considerate factorii de risc prioritari. Abuzul fizic sau neglijarea sunt predictori pentru actele de violență (până la crimă), iar conflictele dintre părinți, fizice sau verbale, sunt predictori pentru dezvoltarea comportamentului antisocial sau a comportamentelor delicvente.

Comportamentul violent al elevilor are legătură și cu starea civilă a familiei din care provin.
5,9% dintre elevii cu frecvente acte de agresivitate provin din familii cu părinți divorțați. 10% fac parte din familii cu părinți care trăiesc în concubinaj și 5% fac parte din familii cu părinți căsătoriți.
 

Aproape 15% dintre elevii aparținând familiilor cu un climat tensionat au prezentat, la rându-le, acte de violență/agresivitate. Prevalența elevilor cu comportament agresiv manifestat în mod frecvent, este de trei ori mai redusă în familiile cu un climat familial calm.

24,6% dintre elevii care fac parte din familii în care s-au înregistrat acte de agresivitate fizică între părinți au prezentat în mod frecvent un comportament agresiv.

Nu doar relația dintre membrii familiei predispune la violență, ci și modul în care este tratat copilul. 12,7% dintre elevii supuși pedepselor fizice în familie au prezentat în mod frecvent acte de agresivitate. În familiile în care nu se aplică pedepse fizice copiilor, prevalența elevilor cu manifestări agresive frecvente este de trei ori mai redusă, respectiv 3,7%.
 
Credință religioasă sau spirituală este un factor de protecție

Un studiu realizat de Alaska Division of Behavioral Health arată că „importanța acordată religiei, rugăciunii sau credințelor spirituale este asociată cu diminuarea consumului de țigări, alcool, marijuana și a sinuciderii (și e corelată cu începerea activității sexuale mai târziu). Identitatea religioasă e definită de gradul în care un tânăr se afiliază la o religie și de frecvența rugăciunii și a percepției religioase.”

Conform studiului realizat în România, aproape 30% dintre elevii care spun că merg la biserică „rareori” au prezentat acte de agresivitate/violență în mod frecvent (mai mult de 3/an) sau sporadic (1-3 ori pe an).

Procentul scade la 23% - 25%, în cazul elevilor care merg la biserică măcar o dată pe lună. 

 

Conform studiilor efectuate de specialiștii americani în sănătate comportamentală, faptul că un copil „trăiește într-o familie cu ambii părinți”, are „credință religioasă sau spirituală”, o „identitate culturală” la care este conectat și un „înalt grad al nivelului de valori” reprezintă factori de protecție care îl ajută să facă față cu succes încercărilor din viață și să neutralizeze factorii de risc.
 
 
Studiul realizat în România arată că și expectanțele școlare superioare modelează comportamentul, în sensul adoptării conduitelor pozitive și al învățării traiului în comun. Un copil care e încurajat să aibă rezultate bune la învățătură va fi mai puțin violent decât unul demotivat, care are rezultate slabe la învățătură.    

Prevalența elevilor cu frecvente acte de agresivitate a fost de trei ori mai redusă în grupul elevilor cu randament școlar bun comparativ cu grupul elevilor cu randament școlar scăzut. 
Un alt factor de risc este reprezentat de antecedentele penale din familie. Conform studiului, prevalența elevilor cu un comportament agresiv/violent manifestat în mod frecvent în familiile în care nu sau înregistrat antecedente penale, a fost de două ori mai redusă decât prevalența acestor elevi în familiile cu antecedente penale.

Comportamentul violent este în relație și cu exploatarea copilului prin munca „la negru”. Mai mult de 14 din 100 elevi care au prestat muncă la „negru” remunerată au prezentat în mod frecvent acte de agresivitate/violență. Prevalența elevilor, cu un asemenea tip de comportament, a fost de aproape trei ori mai redusă în subgrupul elevilor care nu au prestat astfel de munci. Studiul a relevat că munca la „negru” remunerată poate influența evoluția comportamentală, fie prin anturajul nepotrivit, fie prin reducerea timpului alocat pregătirii școlare. 

Ȋn studiul Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate din România a fost realizată și o ierarhizare a factorilor de risc și a factorilor de protecție.

Factori de risc: 
Rang 1 - Acte de agresivitate fizică în familie; 
Rang 2 - Pedepse fizice aplicate de către părinți;
Rang 3 - Climat familial tensionat; 
Rang 4 - Angajarea în munca la negru, remunerată.

Factori de protecție: 
Rang 1 - Expectanțe școlare superioare; 
Rang 2 - Randament școlar bun; 
Rang 3  - Relații intrafamiliale armonioase; 
Rang 4 - Participare constantă la serviciile religioase; 
Rang 5 - Educație prin metode nonviolente.