„Măria Ta, de nu te schimbi, și orice sfat te lasă rece,/Deschide granițele țării și lasă-i pe români să plece/ Să meargă unde văd cu ochii, cuprinși de cel mai trist fior:/ De-a căuta un loc sub soare, când nu e loc în țara lor” (Krypton, opera rock „Lanțurile”)

2.578.540 din cetățenii cu domiciliul permanent în România sunt plecați din țară pentru mai mult de un an. Iar acestora li se adaugă românii care pleacă în străinătate pentru perioade mai mici (muncitorii sezonieri).

Numărul românilor plecați din țară a crescut constant, îndeosebi după 2007. 

Se golește România. Dar Moldova, Dobrogea și Ardealul sunt regiunile din care au emigrat cei mai mulți români în 2017. Asta arată statisticile Monitorului Social, un proiect care „își propune să prezinte realitățile sociale românești în cifre și date pentru a încuraja dezbaterea publică informată”. Statisticile folosesc datele oferite de Institutul Național de Statistică la 11 februarie 2018. 

17,7% dintre moldoveni au părăsit țara, pe locul doi în topul plecărilor fiind românii din Dobrogea (14,4%), urmați de cei din estul Transilvaniei (11,4%). La polul opus se situează zona București - Ilfov, de unde doar 8,9% dintre cetățenii cu domiciliu stabil au decis să plece peste hotare.


Cei mai mulți dintre românii care se află în prezent în străinătate au vârste cuprinse între 25 și 39 de ani. Ei reprezintă populația activă. Sunt forța de muncă și tinerii ce ar putea contribui la creșterea natalității în România. Dar copiii lor se nasc în țări străine și sporesc populația altor state.

11,6% din populația României este plecată în afara granițelor. La grupele de vârstă de 25 - 39 de ani, incidența e dublă: unul din cinci tineri e plecat din țară pentru mai mult de un an. 


Românii care decid să plece la muncă în afară sunt mai ales cei care trăiesc la oraș. 15,9% dintre românii din mediul urban sunt în alte țări, în timp ce din mediul rural doar 6,1% au ales străinătatea.


Principalele motive pentru care populația activă a României decide să părăsească țara sunt sărăcia și factorii economico-sociali.