ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Patriarhul Ecumenic Bartolomeu i-ar fi transmis Patriarhului Rusiei că s-a hotărât deja acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, informează Cuvântul Ortodox, citând Romfea.gr.

Acest lucru s-ar fi petrecut în timpul întâlnirii pe care cei doi ierarhi au avut-o la Istanbul săptămâna trecută.

Patriarhul Rusiei ar fi cerut ca problema autocefaliei Ucrainene să fie discutată în cadrul unei conferințe, în care să fie dezbătută problema pe mai multe coordonate, inclusiv științifice. În urma refuzului Patriarhului Constantinopolului, delegația rusă a părăsit Fanar-ul mai repede decât era prevăzut.

În acest moment, în Ucraina există trei structuri ecleziastice: Biserica Ortodoxă Ucraineană, condusă de Mitropolitul Onufrie, aflată în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală, aceste ultime două structuri nefiind recunoscute de nimeni și care se află, de asemenea, în conflict între ele.

Patriarhia Ecumenică ar dori să unească aceste facțiuni și să acorde autocefalia, dar nu este clar cum se va realiza, dacă se va realiza, acest lucru, notează Cuvântul Ortodox.

Între ortodocșii de pe teritoriul Ucrainei se află și câteva sute de mii de români, majoritatea fiind sub autoritatea canonică a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, ce aparține de Patriarhia Moscovei.
 
„In acest context, Romfea.gr a publicat in exclusivitate o scrisoare a Patriarhului Irineu al Serbiei catre Patriarhul Ecumenic Bartolomeu in care acesta protesteaza fata de intentia de a acorda autocefalie gruparilor schismatice din Ucraina si Macedonia”, precizează sursa citată.

În textul său, PF Irineu menționează faptul că există conducători laici care doresc folosirea Bisericii de către stat. Liderul Bisericii Sârbe scrie că unii dintre acești conducători sunt atei sau chiar nebotezați, cum ar fi conducătorul Muntenegrului, Milo Djukanovici și Petro Poroșenko, cel al Ucrainei.

Biserica Serbiei se confruntă și ea cu două astfel de provocări și se teme de un eventual precedent ucrainean: pe lângă mai vechea separare a Bisericii Macedoniei, acum există voci în Muntenegru care cer autocefaliei Bisericii din această micuță țară. Atât Macedonia cât și Muntenegru se află în teritoriul canonic al Bisericii Sârbe de sute de ani.