Bullying-ul este fenomenul îngrijorător, tot mai des întâlnit și în școlile românești, ce constă în comportamentul unei persoane de dominare față de alte persoane, prin umilire și hărțuire fizică, verbală sau psihică. Consecințele sunt extrem de grave și pe termen lung, susțin specialiștii, constând în dificultăți de relaționare și tulburări de comportament.

Acest fenomen afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, 73% din șco­larii din România, afirmă spec­ia­liștii, care avertizează asupra amplorii bullying-ului în școli și care se manifestă prin intimidare, terorizare, hărțuire, jignire. Un studiu recent al Organizației Salvați Copiii arată că 73% din școlari afirmă că au fost martorii unei situații de bullying, în insti­tuția lor de învățământ. „Co­piii sunt deseori umiliți și jigniți, pentru că sunt altfel decât ceilalți: mai slabi sau mai grași, au ochelari, au o condiție ma­te­rială mai slabă, aparțin unei minorități sau sunt nou-veniți în clasa respectivă”, se arată și într-un studiu al Serviciului Analiză și Prevenire a Criminalității, realizat de Poliția Capitalei.

Pe scurt, bullying-ul nu este altceva decât un act de intimidare, care se manifestă, în mod repetat, asupra unei persoane, fie fizic, verbal sau psihic.

„Fiind un comportament re­petat, intenționat, bazat pe deze­chilibrul de forțe, prin care agresorul persecută, rănește și inti­midează victima verbal, relațional și/sau fizic, fenomenul de bullying poate produce efecte grave asupra elevilor”, avertizează psihologul Manuela Apostol. Specialistul crede că părinții trebuie să cunoască efectele bullying-ului, pentru că acestea se constituie în semnale de alertă.

„Pe termen scurt amintim ca efecte scăderea interesului copilului față de școală sau chiar refuzul de a merge la școală, diminuarea capacității de concentrare și scăderea performanțelor școlare, neîncrederea în forțele proprii și izolarea de prieteni, de familie. Totodată, o victimă a bullying-ului poate acuza dureri de cap, de stomac, perturbări ale somnului (inclusiv enurezis nocturn). Pe termen lung, bullying-ul poate duce la instalarea tulburărilor anxioase sau depresive, inclusiv gânduri suicidale, și apariția dificultăților în gestionarea emoțiilor și tulburări de comportament”, mai spune psihoterapeutul Manuela Apostol.


Pe baza datelor publicate de Asociația Telefonul Copilului, fenomenul se manifestă sub următoarele forme: bullying fizic - 45,72%, verbal - 22,86%, emoțional - 15,24%, relațional - 14,28% și online - 1,90%. Printre efectele resimțite de cei care s-au plâns consilierilor asociației amintite se numără depresii și tulburări de comportament (33,15%), excludere și dificultate în relaționare (29,78%), gânduri suicidale (15,17%), frică și anxietate (12,92%), criză de identitate și singurătate (4,49%).

În ciuda faptului că fenomenul este recunoscut de copii, foarte puțini apelează la ajutorul adulților, fie de rușine, fie de teama de a nu fi victime ale răzbunării agresorilor. „Părinții trebuie să fie atenți la faptele și comportamentele copiilor lor, care pot exprima ceea ce cuvintele nu pot. Ei trebuie să intervină pentru că multe dintre cazurile de bullying pot degenera și se poate ajunge la gesturi extreme din partea copiilor”, mai avertizează specialistul, potrivit ziarului Lumina.

Ce pot face părinții ai căror copii sunt victime ale unei acțiuni de bullying? Trebuie să sesizeze conducerea școlii și profesorii, iar împreună cu aceștia să ajute la stoparea abuzurilor și la acordarea de sprijin emoțional și psihologic victimelor și agresorilor.