ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Plenul Senatului a adoptat tacit inițiativa legislativă a social-democraților Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae care schimbă condițiile de funcționare a ONG-urilor declarate de utilitate publică, după ce aceasta nu a mai fost dezbătută din lipsă de cvorum.

Inițiativa legislativă prin care se propune modificarea OG 26/2000 privind organizarea și funcționarea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor a avut termenul de adoptare tacită în 20 noiembrie 2017. Proiectul social-democraților nu a mai fost dezbătut în plenul Senatului din lipsă de cvorum.

Acest fapt nu a fost pe placul lui Dacian Cioloș, care a transmis prin intermediul Platformei România 100 un mesaj în care critică decizia Senatului.

„Platforma România 100 trage un semnal de alarmă cu privire la efectele grave pe care adoptarea unui astfel de act normativ le-ar avea asupra mediului asociativ, o încercare de destabilizare a societății civile organizate și reducere la tăcere", a transmis organizația lui Dacian Cioloș.

Inițiatorul, deputatul Liviu Pleșoianu, explica în urmă cu câteva luni de ce a propus modificarea domeniilor de activitate ale fundațiilor și asociațiilor. 

„Formule vagi, cu caracter general, în privința domeniului de activitate, de genul: civic, în condițiile în care societatea civilă este privită ca ansamblu a tuturor acestor organizații non-guvernamentale, pot duce la opinia că, în realitate, asociația sau fundația nu au nimic concret în activitate care să ducă la denumirea lor lor de utilitate publică”, spunea deputatul PSD.
 
Reamintim că Ungaria și Slovacia consideră că trebuie să fie obligatorie transparentizarea susținerii financiare și materiale a unor organizații ale societății civile. Ungurii au fost primii care au decis ca toate ONG-urile finanțate din străinătate să specifice din ce țari primesc bani și de la cine.  

Proiectul a fost depus la Parlament, pe 21 martie, de către deputatul PSD, Liviu Pleșoianu, și de senatorul social-democrat, Șerban Nicolae.

În expunerea de motive se precizează ca necesară creșterea gradului de transparență și se propune obligația ca ONG-urile să publice semestrial o declarație detaliată de venituri și cheltuieli.

„Asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația de a publica semestrial până la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, în Monitorul Oficial prtea a IV-a, declarațiile de venituri și cheltuieli pentru semestrul precedent. În declarația publicată se menționează distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea, după caz, care a generat venitul respectiv, precum și valoarea acestuia. Nepublicarea declarației atrage de drept suspendarea activității asociației pentru 30 de zile. Dacă în acest termen declarația nu se publică, asociația, fundația sau federația își încetează activitatea de îndată”, se arată în textul normativ.

Potrivit unei prevederi din actul normativ, acordării unui ONG a statului de organizație de utilitate publică este dată de faptul că nu a desfășurat în ultimii 2 ani și nu desfășoară nici în prezent activități politice de orice fel: activități de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire ori opoziție față de un partid politic sau un candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit ori ales.

De asemenea, proiectul introduce un algoritm al finanțării cu fonduri publice în funcție de obiectul de activitate al organizațiilor nonguvernamentale: Servicii Sociale (Asistență-Protecție-Incluziune-Coeziune-Securitate-Dezvoltare-Economie Socială), Caritate și Ajutor Umanitar, Sănătate, Sport, Educație, Știință, Cercetare, Inovație, Mediu și Protecția Animalelor, Protecția Consumatorului, Valori naționale și ale minorităților naționale –Tradiții și Patrimoniu Cultural, Diplomație și Relații Internaționale, Militar-Apărare-Cultul eroilor.

Totodată, recunoașterea utilității publice a unui ONG se poate face pe o durată de cinci ani și se poate reînnoi în condițiile legii, dar, dacă asociația sau fundația nu mai îndeplinește una sau mai multe dintre condițiile care au stat la baza acordării acestui statut, Guvernul, la propunerea autorității administrative sau a Ministerului Justiției, retrage, prin hotărâre, statutul de utilitate publică.

În cazul acestui proiect, Camera Deputaților este for decizional.